­čĹë The Road to Unfreedom (by Timothy Snyder)

Prolog

Politica inevitabilitatii

Americanii ┼či europenii s-au ghidat ├«n noul secol dup─â o poveste de pre sf├ór┼čitul istoriei", dup─â ceea ce eu voi numi politica inevitabilit├á- ╚Ťii, un sentiment c─â viitorul e doar o continuare a prezentului, c─â legile progresului sunt cunoscute, c─â nu exist─â alternative ╚Öi, prin urmare, c─â, de fapt, nu e nimic de f─âcut. ├Än varianta capitalist─â american─â a acestei pove┼čti, natura a adus pia╚Ťa, care a adus democra╚Ťia, care a adus fericirea. ├Än varianta european─â, istoria a adus na╚Ťiunea, care a aflat prin r─âzboi c─â pacea e bun─â ┼či, de aceea, a ales integrarea ┼či prosperitatea.

În contextul comunismului

├Änaintea pr─âbu┼čirii Uniunii Sovietice din 1991, comunismul a avut propria lui politic─â a inevitabilit─â╚Ťii: natura permite tehnologia, teh- nologia aduce schimbare social─â, schimbarea social─â provoac─â revolu- ╚Ťia, revolu╚Ťia pune ├«n practic─â utopia. C├ónd s-a dovedit c─â acest lucru nu e adev─ârat, politicienii europeni ┼či americani ai inevitabilit─â╚Ťii au triumfat. ├Än 1992, europenii s-au gr─âbit a des─âv├ór┼či crearea Uniunii Europene. Americanii s-au g├óndit c─â e╚Öecul pove┼čtii comuniste con- firma adev─ârul celei capitaliste. Americanii ┼či europenii au continuat s─â-┼či spun─â singuri propriile pove╚Öti ale inevitabilit─â╚Ťii timp de un sfert de secol dup─â sf├ór┼čitul comunismului ╚Öi, astfel, au crescut o genera╚Ťie milenial─â f─âr─â istorie

Colapsul politicii inevitabilitatii

Pe m─âsur─â ce inegalitatea economic─â cre┼čtea, orizonturile de timp se ingustau ┼či tot mai pu┼úini americani credeau c─â viitorul poate s─â aduc─â o variant─â mai bun─â a prezentului. ├Än lipsa unui stat functional care s─â asigure bunuri sociale elementare considerate de la sine ├«n┼úelese in alte p─âr╚Ťi educa╚Ťie, pensii, asisten╚Ť─â medical─â, trans- - port, concediu de maternitate, vacante, americanii se puteau sim┼úi cople╚Öi╚Ťi de fiecare zi ┼či puteau pierde sentimentul c─â au ├«n fa┼ú─â un viitor.

Exemple ale politicii inevitabilitatii

Revolu╚Ťia Industrial─â: Mul╚Ťi istorici cred c─â dezvoltarea tehnologiei ╚Öi a industriei ├«n secolul al XVIII-lea ╚Öi al XIX-lea era inevitabil─â datorit─â cre╚Öterii popula╚Ťiei ╚Öi a nevoii de produc╚Ťie mai mare.

Căderea Imperiului Roman: Se crede că diverse presiuni economice, politice și militare au făcut căderea imperiului inevitabilă, chiar dacă ar fi existat încercări de a-l salva.

R─âsp├óndirea global─â a colonialismului: Oamenii sus╚Ťin c─â expansiunea colonial─â a puterilor europene a fost inevitabil─â, dat fiind c─â acestea c─âutau resurse ╚Öi pie╚Ťe noi pentru a-╚Öi spori puterea ╚Öi bog─â╚Ťia.

R─âzboiul Rece ╚Öi c─âderea Uniunii Sovietice: Mul╚Ťi cred c─â tensiunile dintre Statele Unite ╚Öi Uniunea Sovietic─â au f─âcut R─âzboiul Rece inevitabil, iar colapsul ulterior al Uniunii Sovietice a fost rezultatul presiunilor interne ╚Öi interna╚Ťionale.

Avansul tehnologic ╚Öi internetul: Unele persoane cred c─â progresul tehnologic ╚Öi dezvoltarea internetului erau inevitabile ├«ntr-o lume ├«n continu─â evolu╚Ťie.

Politica eternit─â╚Ťii

Colapsul politicii inevitabilit─â╚Ťii aduce o alt─â experien┼ú─â a timpului: politica eternit─â╚Ťii. ├Än timp ce inevitabilitatea promite un viitor mai bun pentru to┼úi, eternitatea plaseaz─â o na╚Ťiune ├«n centrul unei pove┼čti cicli- ce victimizatoare. Timpul nu mai e o linie c─âtre viitor, ci un cerc care furnizeaz─â la nesf├ór┼čit acelea╚Öi amenin╚Ť─âri ale trecutului. ├Än cazul inevi- tabilit─â╚Ťii, nimeni nu e responsabil, pentru c─â to╚Ťi ╚Ötim c─â detaliile se vor solu╚Ťiona ├«n cel mai bun mod posibil; ├«n cazul eternit─â╚Ťii, nimeni nu e responsabil, pentru c─â to┼úi ┼čtim c─â inamicul o s─â vin─â indiferent ce facem. Politicienii eternit─â╚Ťii r─âsp├óndesc convingerea c─â statul nu poate s─â ajute societatea ca ├«ntreg, ci doar s-o apere de amenin╚Ť─âri. Progresul las─â locul damn─ârii.

Defini╚Ťie mai simpl─â

Politica eternit─â╚Ťii este un concept ├«n istorie ╚Öi filosofie care sugereaz─â c─â anumite idei, principii sau structuri politice sunt at├ót de fundamentale ╚Öi atemporale ├«nc├ót r─âm├ón valabile ├«n ciuda schimb─ârilor istorice sau culturale. Aceste idei sunt considerate “eterne” ├«n sensul c─â persist─â pe termen lung ╚Öi nu sunt limitate de contextul specific al unei epoci sau culturi.

Concepte

Statul de drept: Ideea c─â to╚Ťi indivizii, inclusiv cei din pozi╚Ťii de putere, trebuie s─â respecte legea ╚Öi s─â fie supu╚Öi aceleia╚Öi justi╚Ťii. Acest principiu r─âm├óne important ├«n diverse societ─â╚Ťi de-a lungul timpului.

Respectul pentru proprietatea privat─â: Conceptul c─â oamenii au dreptul s─â de╚Ťin─â propriet─â╚Ťi private ╚Öi s─â le gestioneze ├«n mod liber. Aceast─â idee a fost valorizat─â ├«n multe culturi ╚Öi epoci.

Toleran╚Ťa ╚Öi diversitatea: Promovarea accept─ârii ╚Öi respectului fa╚Ť─â de diferitele opinii, culturi ╚Öi moduri de via╚Ť─â. Aceasta poate fi considerat─â o valoare etern─â ├«n contextul convie╚Ťuirii umane.

Guvernarea reprezentativ─â: Ideea c─â oamenii ar trebui s─â aib─â reprezentan╚Ťi ale╚Öi care s─â ia decizii ├«n numele lor. Acest principiu r─âm├óne fundamental ├«n multe sisteme politice.

Drepturile omului: Conceptul c─â to╚Ťi oamenii au anumite drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la via╚Ť─â, libertate ╚Öi securitate. Aceste drepturi sunt v─âzute ca fiind valabile pentru to╚Ťi, indiferent de timp sau loc.

Non-agresiunea: Principiul c─â este gre╚Öit s─â recurgi la violen╚Ť─â sau agresiune ├«mpotriva altor persoane sau na╚Ťiuni. Aceast─â idee a fost sus╚Ťinut─â de-a lungul istoriei ca un mod de a men╚Ťine pacea ╚Öi armonia.

Ce fac politicienii

C├ónd sunt la putere, politicienii eternit─â╚Ťii fabric─â crize ┼či manipuleaz─â emo┼úia rezultat─â. Ca s─â abat─â aten┼úia cet─â╚Ťenilor de la incapacitatea sau indisponibilitatea lor de a se reforma, politicienii eternit─â╚Ťii ├«i instruiesc pe ace╚Ötia s─â simt─â exuberan┼úa ┼či indignarea la intervale scurte, ├«nec├ónd viitorul ├«n prezent. ├Än politica extern─â, politicienii eternit─â╚Ťii minimali- zeaz─â ╚Öi demonteaz─â realiz─ârile unor ┼ú─âri pe care cet─â┼úenii lor ar putea s─â le ia drept modele. Folosindu-se de tehnologie ca s─â transmit─â fic╚Ťiunea politic─â at├ót ├«n ┼úar─â, c├ót ╚Öi ├«n str─âin─âtate, politicienii eternit─â╚Ťii neag─â ade- v─ârul ┼či ├«ncearc─â s─â reduc─â via╚Ťa la spectacol ┼či senza╚Ťie.

Inevitabilitatea și eternitatea

Inevitabilitatea ┼či eternitatea transpun faptele ├«n nara╚Ťiuni. Cei atra┼či de inevitabilitate v─âd fiecare fapt ca pe un punct care nu modific─â poves- tea de ansamblu a progresului; cei care inclin─â spre eternitate clasific─â fie care proasp─ât eveniment drept un nou caz al unei amenin╚Ť─âri atemporale. Fiecare se d─â drept istorie ┼či fiecare se debaraseaz─â de istorie. Politicienii inevitabilit─â╚Ťii spun c─â detaliile trecutului sunt irelevante, dat fiind c─â tot ce se ├«nt├ómpl─â contribuie la progres. Politicienii eternit─â╚Ťii sar de la un moment la altul, peste decenii sau secole, ca s─â construiasc─â un mit al inocen┼úei ╚Öi pericolului. Imagineaz─â cicluri din trecut ale amenin┼ú─ârii ┼či creeaz─â un model imaginar pe care il realizeaz─â ├«n prezent, prin produce- rea de crize artificiale ┼či drame cotidiene.

Oligarhie

In R─âzboiul pelopo- nesiac, Tucidide definea ÔÇ×oligarhia" drept domnia celor pu╚Ťini ┼či o opunea democra╚Ťiei". Pentru Aristotel, oligarhie" ├«nseamn─â domnia celor pu╚Ťini ┼či bogati; in acest sens, cuv├óntul a revenit la via╚Ť─â ├«n limba rus─â ├«n anii ‘90. apoi, pe bun─â dreptate, ├«n englez─â ├«n anii 2010.

Capitolul 1: Individualism sau totalitarism

Despre oligarhi

Eternitatea apare din inevitabilitate ca o fantom─â dintr-un cadavru. Varianta capitalist─â a politicii inevitabilit─â┼úii, pia┼úa ca substitut al politi- cilor, genereaz─â inegalitate economic─â, iar aceasta submineaz─â credin┼úa ├«n progres. C├ónd mobilitatea social─â ├«nceteaz─â, inevitabilitatea las─â locul eternit─â┼úii ┼či democra╚Ťia las─â locul oligarhiei. Un oligarh care rese o po- veste despre un trecut inocent ofer─â, poate cu ajutorul ideilor fasciste, o protec┼úie fals─â celor care sufer─â ├«n mod real. Pe m─âsur─â ce distragerea aten╚Ťiei ├«nlocuie┼čte concentrarea, viitorul se dizolv─â ├«n frustrarile prezen- tului ╚Öi eternitatea devine via╚Ť─â cotidian─â. Oligarhul intr─â ├«n politica real─â dintr-o lume a fic╚Ťiunii, iar guvernele, prin invocarea de mituri ┼či fabrica- rea de crize. ├Än anii 2010, o astfel de persoan─â, Vladimir Putin, a ├«nso╚Ťit o alta, Donald Trump, pe drumul dinspre fictiune spre putere

Despre mântuire

Faptul c─â Ilin folosea termenul rusesc pentru m├óntuitor, spasitelnii, introducea o profund─â semnifica╚Ťie religioas─â ├«n politic─â. Ca ┼či al┼úi fas- ci╚Öti, cum ar fi Adolf Hitler prin Mein Kampf. Ilin folosea ideile cre┼čtine de sacrificiu ┼či m├óntuire in vederea unor noi scopuri. Hitler pretindea c├í avea s─â debaraseze lumea de evrei ca s-o m├óntuiasc─â pentru un Dumne- zeu indep─ârtat. Astfel, cred c─â ac╚Ťionez a┼ča cum ar fi vrut creatorul atot- puternic", scria Hitler. In masura ├«n care ii ├«nfr├ónez pe evrei, fac munca Domnului. ├Än mod normal, un cre╚Ötin ortodox ar folosi cuv├óntul rus spasitelnii pentru izb─âvirea credincio┼čilor prin sacrificiul lui Isus Cristos. Ilin voia s─â spun─â c─â Rusia avea nevoie de un m├óntuitor care s─â fac─â sacrificiul cavaleresc" de a v─ârsa s├óngele altora pentru a lua puterea. O lovitur─â de stat fascist─â era un act de salvare", primul pas spre readucerea totalit─â┼úii ├«n univers.

Despre datoriile mantuitorului

Mantuitorul trebuia privit drept ÔÇ×lider" (gordar), ┼čef al statului", dic- tator democratic" ┼či dictator na╚Ťional", o colec┼úie de titluri care amintea de liderii fasci┼čti ai anilor ‘20 ┼či ‘30. M├óntuitorul avea s─â fie responsabil pentru toate func┼úiile executive, legislative ╚Öi judiciare ╚Öi s─â comande for- tele armate. Rusia avea s─â fie un stat centralizat, f─âr─â unit─â╚Ťi federale. Rusia nu trebuia s─â fie un stat cu partid unic, a┼ča cum fuseser─â regimurile fasciste din anii ‘30. ┼×i acest partid ar fi fost prea mult. Rusia trebuia s─â fie un stat cu zero partide, m├íntuit de un singur om. Potrivit lui Ilin, partidele trebuiau s─â existe doar ca s─â contribuie la ritualizarea alegerilor.

Capitolul 2: Succesiune sau eșec

Fanteziile fascistiilor

Fasci╚Ötii perioadei lui Ilin evitau problema durabilit─â╚Ťii fantaz├ąnd. In 1940, fascistul rom├ón Alexandru Randa a declarat c─â liderii fasci┼čti transform─â na╚Ťiunea intr-o for┼ú─â permanent─â, intr-un corpus mysticus eliberat de granite". Charisma m├óntuitorului scotea na╚Ťiunea din istorie. Adolf Hitler sus┼úinea c─â singurul lucru care conta era lupta rasei ┼či c─â eliminarea evreilor avea s─â refac─â echilibrul etern al naturii. Reich-ul lui de o mie de ani" a durat doar 12, iar el s-a sinucis. Un stat nu dureaz─â pentru c─â un lider mistific─â o genera╚Ťie. Problema durabilit─â╚Ťii politice nu poate fi solu╚Ťionat─â de oameni care se g├óndesc doar la prezent. Liderii trebuie s─â g├óndeasc─â dincolo de ei ┼či de clanurile lor, ca s─â imagineze mo- dul in care al┼úii ar putea s─â le succead─â ├«n viitor.

Putin

Jongleria lui Surkov era posibil─â ├«n primul deceniu prosper al secolu lui XXI. ├Äntre 2000 ┼či 2008, ├«n timpul primelor dou─â mandate de pre ┼čedinte ale lui Putin, economia rus─â a crescut ├«ntr-un ritm de aproape 7% anual. Putin ┼či-a c├ó┼čtigat r─âzboiul din Cecenia. Guvernul a exploax pre╚Ťurile mari ale pie╚Ťei mondiale la gaze naturale ┼či petrol pentru a dis- tribui o parte a profiturilor din exporturi c─âtre popula╚Ťia rus─â. Instabili tatea ordinii lui El┼ú├«n trecuse ╚Öi mul╚Ťi ru╚Öi erau, ├«n mod firesc, ├«nc├ónta╚Ťi ┼či recunosc─âtori. De asemenea, Rusia se bucura de o pozi╚Ťie stabil─â in afacerile externe. Dup─â atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Putin a oferit NATO sprijinul Rusiei. ├Än 2002, el a vorbit favorabil despre cul tura european─â" ╚Öi a evitat s─â descrie NATO ca pe un adversar. ├Än 2004, Putin a vorbit ├«n favoarea apartenen┼úei Ucrainei la Uniunea Europeani, spun├ónd c─â un astfel de rezultat ar fi ├«n interesul economic al Rusiei. El a vorbit despre largirea Uniunii Europene ca despre extinderea unei zone de pace ╚Öi prosperitate p├ón─â la grani┼úele Rusiei. ├Än 2008, a participat la un summit NATO.

Homosexualitatea ca un dușman al statului

Du┼čmanul permanent al lui Leonid Brejnev, Occidentul decadent, revenise: dar, de data asta, decaden╚Ťa avea s─â fie de un tip sexual mai explicit. Ilin descrisese opozi╚Ťia fa╚Ť─â de vederile lui drept ÔÇ×perversiune sexual─â", prin asta ├«n╚Ťeleg├ónd homosexualitatea. Un secol mai t├órziu, tot aceasta a fost prima reac┼úie a Kremlinului fa┼ú─â de opozi╚Ťia democratic─â. Cei care doreau ca voturile din 2011 ┼či 2012 s─â fie num─ârate nu erau ce- t─â╚Ťeni ru┼či care voiau s─â vad─â respectarea legii, satisfacerea dorin┼úelor lor ┼či continuitatea statului. Erau ni┼čte agen╚Ťi absurzi ai decaden┼úei sexuale globale, ale c─âror ac╚Ťiuni amenin┼úau organismul na╚Ťional inocent.

Pe 6 decembrie 2011, a doua zi dup─â primul protest din Moscova, pre┼čedintele Federa╚Ťiei Ruse, la acel moment ├«nc─â Dmitri Medvedev, a retrasmis un tweet care-l numea pe un protestatar ÔÇ×oaie proast─â ╚Öi muis- t─â". Vladimir Putin, ├«nc─â prim-ministru, dar pe cale s─â devin─â iar pre┼če dinte, a spus la televiziunea rus─â c─â panglicile albe purtate de protestatari li aduceau aminte de prezervative. Apoi i-a comparat pe protestatari cu ni┼čte maimu┼úe ┼či a imitat o maimu┼ú─â. Aflat ├«n vizit─â ├«n Germania, Putin a surprins-o pe Angela Merkel, spun├óndu-i acesteia c─â opozi╚Ťia rus─â era diform─â sexual". Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a ├«nceput s─â sus╚Ťin─â c─â guvernul rus trebuia s─â ia atitudine ├«mpotriva homosexualit─â- ┼úii, pentru a ap─âra inocen┼úa societ─â╚Ťii ruse╚Öti.

Alagerea amenin╚Ť─ârilor fictive

Dac─â votul era doar o deschidere fa┼ú─â de influen┼úa str─âin─â a┼ča cum sus┼úinea Ilin, atunci misiunea lui Putin era de a inventa o poveste despre influen┼úa str─âin─â ┼či de a o folosi pentru modificarea politicii interne. Ideea era de a alege inamicul cel mai potrivit pentru nevoile liderului, nu unul care amenin╚Ťa efectiv tara. De fapt, era mai bine s─â nu se spun─â nimic despre amenin- p─ârile reale, dat fiind c─â discu╚Ťia despre inamicii reali ar fi dezv─âluit s─â biciuni reale ╚Öi ar fi sugerat failibilitatea dictatorilor aspiranti. Ilin, cind scria c─â arta politicii consta ├«n identificarea ┼či neutralizarea inamicului", el nu voia s─â spun─â c─â omul de stat trebuia s─â evalueze care putere str─âin─â reprezenta efectiv o amenin╚Ťare, ci c─â politica ├«ncepea cu decizia unui lider referitoare la care du┼čmanie str─âin─â va consolida o dictatur─â. Proble ma geopolitic─â real─â a Rusiei era China. Dar, tocmai pentru c─â putere: chinez─â era real─â ┼či proxim─â, luarea ├«n considerare a geopoliticii reale Rusici ar fi putut s─â duc─â la concluzii deprimante.

Occidentul a fost ales drept inamic tocmai deoarece el nu reprezent o ameninţare pentru Rusia.

Despre misiunea ruseasc─â

C├ónd afirmase c─â opozi╚Ťia politic─â era sexual─â ┼či str─âin─â, Putin plasase deja ├«ntreaga responsabilitate pentru problemele ruse╚Öti dincolo de m├ón- ruitorul rus sau de organismul rus. C├ónd sus╚Ťinea c─â Rusia era o ÔÇ×civiliza- ┼úie" inerent inocent─â, Putin ├«nchidea cercul logic. Rusia era, prin natura ei, un produc─âtor ┼či exportator de armonie ┼či trebuia s─â i se permit─â s─â le impun─â ┼či vecinilor tipul ei de pace.

├Än acest articol, Putin abolea grani┼úele legale ale Federa╚Ťiei Ruse. Scri- ind ca viitor pre┼čedinte al Rusiei, Putin ├«┼či descria ╚Ťara nu ca pe un stat, ci ca pe o stare spiritual─â. Putin sus╚Ťinea, cit├ónd-l nominal pe Ilin, c─â Rusia nu avea niciun conflict ├«ntre na╚Ťionalit─â╚Ťi ╚Öi, de fapt, nici nu ar fi putut s─â aib─â a╚Öa ceva. ├Än Rusia,,,chestiunea na╚Ťional─â" era, potrivit lui Ilin, o inven┼úie a inamicilor, un import conceptual din Occident, care nu avea nicio aplicabilitate ├«n Rusia. Ca ┼či Ilin, Putin scria despre civiliza┼úia rus─â ca despre o fraternitate solicitant─â. ÔÇ×Marea misiune ruseasc─â", scria Putin, este de a unifica ┼či consolida civiliza╚Ťia. ├Äntr-un astfel de stat-civiliza╚Ťie nu exist─â minorit─â╚Ťi na╚Ťionale, iar principiul de a recunoa╚Öte cine e ┬źpri- eten sau du┼čman se define┼čte pe baza unei culturi comune". Faptul c─â politica ├«ncepe cu prieten sau du┼čman" este ideea fascista fundamental─â, formulat─â de teoreticianul juridic nazist Carl Schmitt ╚Öi sus╚Ťinut─â ╚Öi pro- movat─â de Ilin.

Ianukovici

P├ón─â ┼či celor mai servili lideri ai Ucrainei le-ar fi fost greu s─â accepte modul in care Putin descria societatea lor. Pre┼čedintele Ucrainei de la acel moment, Viktor lanukovici, era bine cunoscut ├«n Rusia ┼či nu reprezen- ta o amenin┼úare. Ianukovici se f─âcuse de ru┼čine ├«n 2004, c├ónd alegerile preziden╚Ťiale fuseser─â furate in beneficiul lui, iar Putin fusese pus ├«ntr-o pozi╚Ťie stanjenitoare cand alegerile fuseser─â repetate ┼či c├ó┼čtigase altcineva. Strategul politic american Paul Manafort, care lucra la un plan de sporire a influen┼úei Rusiei ├«n Statele Unite, a fost trimis la Kiev ca s─â-l ajute pe la- nukovici. Sub tutela lui Manafort, lanukovici a dob├óndit unele abilit─â┼úi; gra╚Ťie corup╚Ťiei rivalilor lui, el a primit o a doua ┼čans─â.

Janukovici a c├ó┼čtigat alegerile din 2010 in mod legitim ┼či ┼či-a ├«nce- put mandatul oferind Rusiei practic tot ce ar fi putut s─â dea Ucraina, inclusiv dreptul ca marina rus─â s─â foloseasc─â peninsula Crimeea ca baz─â militar─â p├ón─â ├«n 2042. Datorit─â acestui fapt, Ucrainei ├«i era imposibil s─â ia in considerare intrarea ├«n alian┼úa NATO timp de cel pu┼úin trei decenii. iar ucrainenii, ru┼čii ┼či americanii au ├«n╚Ťeles asta la acel moment. Rusia a anun╚Ťat c─â avea s─â-┼či extind─â prezen╚Ťa la Marea Neagr─â prin sporirea num─ârului de vase de r─âzboi, fregate, submarine, transportoare de trupe ┼či noi avioane. Un expert rus a declarat c─â for┼úele ruse┼čti aveau s─â r─âm├ón─â in porturile lor de la Marea Neagr─â p├ón─â la Judecata de Apoi".

Brusc, ├«n 2012, noua doctrin─â a lui Putin a ├«nceput s─â conteste ├«ns─â┼či ideea c─â Ucraina ┼či Rusia erau egale din punct de vedere legal ╚Öi puteau semna un tratat. In 2013 ┼či 2014, Rusia avea s─â ├«ncerce s─â-l transforme pe lanukovici dintr-un client servil intr-o marioneti neputincioas─â, im- pingindu-i astfel pe ucraineni s─â se revolte impotriva unui guvern care le suspenda drepturile, copia legisla┼úia ruseasc─â represiv─â ┼či folosea violen┼úa. Ideea lui Putin de civiliza┼úie ruseasc─â ┼či tiranizarea lui lanukovici aveau s─â aduc─â revolu┼úia ├«n Ucraina.

Capitolul 3: Integrare sau Imperiu

Despre UE

In anii 2010, cetăţenii statelor est-europene făceau deja acceasi gre

┼čeal─â, chiar dac─â ├«n alt mod. De┼či majoritatea disiden╚Ťilor anticomunisti ├«n┼úeleseser─â nevoia unei intoarceri ├«n Europa" dup─â 1989, apartenen┼úa efectiv─â la Uniunea European─â, dup─â 2004 ╚Öi 2007, a permis apari╚Ťia uit─ârii. Crizele de dup─â Primul ┼či al Doilea R─âzboi Mondial, ivite cand statele-na┼úiune ca atare se dovediser─â de nesus┼úinut, au fost reformulate ca momente unice ale unui statut national de victim─â. Tinerii est-euro- peni nu au fost ├«nv─â┼úa┼úi s─â reflecteze asupra motivelor e┼čecului statelor din anii ‘30 ╚Öi ‘40. Ei se vedeau doar ca victime inocente ale imperiilor german ┼či sovietic ┼či celebrau scurtul moment interbelic in care pe terito riul Europei de Est se g─âseau state-na┼úiune. Uitaser─â c─â aceste state erau condamnate nu doar prin rea-voin┼ú─â, ci ┼či prin structur─â: f─âr─â o ordine european─â, ele aveau pu┼úine ┼čanse de supravie┼úuire.

UE nu a ├«ncercat niciodat─â s─â creeze o educa╚Ťie istoric─â comun─â pen tru europeni. Drept rezultat, fabula na╚Ťiunii ├«n┼úelepte f─âcea s─â par─â po sibil ca statele-na╚Ťiune, dup─â ce hot─âr├óser─â s─â intre ├«n Europa, s─â decida ┼či s─â plece. O ├«ntoarcere c─âtre un trecut imaginat p─ârea posibil─â, chiar dezirabil─â. ┼×i astfel, o politic─â a inevitabilit─â┼úii crea o deschidere pentru politic─â a eternit─â┼úii.

├Än anii 2010, na╚Ťionali┼čtii ┼či fasci╚Ötii care se opuneau UE au promis europenilor o revenire la o istorie na╚Ťional─â imaginar─â, iar adversarii lor a ├«n┼úeles rareori care era problema real─â. Deoarece toat─â lumea acceptase fi bula na┼úiunii ├«n┼úelepte, UE a fost definit─â at├ót de sus┼úin─âtorii, c├ót ┼či de ad- versarii ei drept alegere na╚Ťional─â, mai degrab─â dec├ót necesitate na┼úionali Partidul pentru Independen╚Ťa Marii Britanii (UKIP) al lui Nigel Farage Frontul Na╚Ťional al lui Marine Le Pen din Fran┼úa ┼či partidul Freiheitliche lui Heinz-Christian Strache din Austria, de exemplu, rezidau, toate, com- fortabil ├«n politica eternit─â╚Ťii. ├Äncep├ónd cu 2010, liderii unui stat membru UE, Ungaria, au construit un regim autoritar de dreapta ├«n interiorul UE Un alt stat membru, Grecia, s-a confruntat cu o pr─âbu┼čire financiar─â dupi criza economic─â mondial─â din 2008. Votan╚Ťii ei s-au dus spre extrem dreapt─â sau st├óng─â. Liderii ungari ┼či greci au ├«nceput s─â vad─â investi╚Ťik chineze sau ruse drept rut─â alternativ─â c─âtre viitor

R─âzboiul informa╚Ťiilor

Fiind o organiza╚Ťie consensual─â, UE era vulnerabil─â la campanii care st├órnesc emo╚Ťii. Deoarece era compus─â din state democratice, putea fi sl─âbit─â de partidele politice care sus┼úineau p─âr─âsirea ei. Deoarece UE nu avusese niciodat─â o opozi╚Ťie semnificativ─â, europenilor nu le-a trecut ni- ciodat─â prin cap s─â se ├«ntrebe dac─â dezbaterile de pe internet erau mani- pulate din afar─â, cu inten┼úii ostile. Politica rus─â de distrugerea a UE a luat mai multe forme corespunz─âtoare: recrutarea de lideri ┼či partide europe- ne care s─â reprezinte interesul rusesc fa┼ú─â de dezintegrarea UE, penetrarea digital─â ╚Öi TV a discursului public pentru a semana ne├«ncredere ├«n UE, recrutarea de fasci┼čti ┼či na┼úionali┼čti extremi pentru promovarea public─â a Eurasiei ┼či sus┼úinerea separatismului de toate tipurile.

Putin s-a ├«mprietenit cu ┼či a sus┼úinut politicieni europeni dispu╚Öi s─â apere interesele Rusiei. Unul dintre ei a fost Gerhard Schr├Âder, cancelarul german pensionat, angajat de Gazprom, compania ruseasc─â de gaze. Un al doilea era Milo┼í Zeman, ales pre┼čedinte al Republicii Cehe in 2013, dup─â o campanie finan┼úat─â par┼úial de Lukoil, ┼či reales ├«n 2018, dup─â o campanie finan┼úat─â din surse necunoscute. Un al treilea era Silvio Berlus coni, care, ├«nainte ┼či dup─â p─âr─âsirea func┼úiei de prim-ministru ├«n 2011, ├«┼či petrecea vacan╚Ťele ├«mpreun─â cu Putin. In august 2013, Berlusconi fost condamnat pentru evaziune fiscal─â, interzic├óndu-i-se s─â mai ocupe func┼úii publice p├ón─â ├«n 2019. Putin a sugerat c─â adev─ârata problem─â a l Berlusconi era persecutarea heterosexualilor: ÔÇ×Dac─â ar fi fost gay, nu s-ar fi atins nimeni niciodat─â de el". Aici, Putin enun╚Ťa un principiu funda- mental al civiliza┼úiei lui eurasiatice: c├ónd subiectul e inegalitatea, schim- b─â-l in sexualitate. ├Än 2018, Berlusconi a ini┼úiat o revenire ├«n politic─â.

├Än statele membre est-europene postcomuniste ale UE, cum ar fi Re- publica Ceh─â, Slovacia, Ungaria ┼či Polonia, Rusia a finan┼úat ┼či organizat debu┼čee de dezbatere pe internet care s─â arunce ├«ndoiala asupra valorii apartenen┼úei la UE. Aceste site-uri pretindeau c─â ofer─â ┼čtiri pe diverse teme, dar, ├«n fiecare caz, sugerau c─â UE era decadent─â sau nesigur─â. In pie╚Ťele mediatice mai mari din Europa vestic─â, era mai important─â re╚Ťea ua interna╚Ťional─â de televiziune Russia Today (RT), in limbile englezi, spaniol─â, german─â ┼či francez─â. RT a devenit c─âminul mediatic al politici enilor europeni care se opuneau UE, cum ar fi Nigel Farage de la Partidul pentru Independen┼úa Marii Britanii (UKIP) ┼či Marine Le Pen de la Front National din Fran┼úa.

Rusia și NATO

Rusia lui Putin nu a reu╚Öit s─â creeze un stat stabil, cu un principiu al succesiunii ┼či o domnie a legii. Deoarece e┼čecul trebuia prezentar ca succes, Rusia trebuia s─â se prezinte ca model pentru Europa, ╚Öi nu invers. Pentru asta, era necesar ca succesul s─â fie definit nu ├«n termeni de pros- peritate ┼či libertate, ci in termeni de sexualitate ╚Öi cultur─â, ╚Öi ca Uniunea Europeana (ji Statele Unite) s─â fie definite drept amenin╚Ť─âri nu din cauza a ceva ce ar fi f─âcut, ci a valorilor pe care se presupunea c─â le reprezint─â. In 2012, c├ónd a revenit ├«n func┼úia de pre┼čedinte, Putin a executat aceast─â manevr─â cu o rapiditate uluitoare.

Pini in 2012, liderii ru┼či vorbiser─â favorabil despre integrarea euro- pean─â. El├žin acceptase Europa drept model, cel pu╚Ťin la modul retoric. Putin a descris apropierea UE de grani╚Ťele Rusiei drept o oportunitate pentru cooperare. L─ârgirea spre est a NATO din 1999 nu a fost prezen- tati de Putin drept amenin┼úare. In schimb, acesta a incercat s─â recruteze Statele Unite sau NATO ca s─â coopereze cu Rusia ├«n abordarea a ceea ce el vedea drept probleme de securitate comune. Dup─â ce Statele Unite au fost atacate de terori┼čtii islami┼čti ├«n 2001, Putin s-a oferit s─â coopereze cu NATO pe teritoriile de la grani┼úa cu Rusia. Putin nu a prezentat lir- girea UE din 2004 ca pe o amenin┼úare. Dimpotriv─â, ├«n anul acela el a vorbit favorabil despre o viitoare apartenen┼ú─â la UE a Ucrainei. In 2008, Putin a participat la summitul NATO de la Bucure┼čti. In 2009, Medve- dev a permis avioanelor americane s─â zboare pe deasupra Rusiei pentru a aproviziona trupele din Afganistan. ├Än 2010, ambasadorul Rusiei la NATO, nationalistul radical Dmitri Rogozin, ┼či-a exprimat preocuparea c─â NATO avea s─â p─âr─âseasc─â Afganistanul. Rogozin s-a pl├óns de lipsa de spirit combatant a NATO, de inclina┼úia ei de a capitula". Rogozin voia trupele NATO la grani┼úa Rusiei. P├ón─â ├«n 2011, direc╚Ťia fundamental─â a politicii externe ruse┼čti nu era aceea c─â Uniunea European─â ┼či Statele Unite erau amenin╚Ť─âri, ci c─â acestea trebuiau s├ą coopereze cu Rusia de la acela┼či nivel

Uniunea Eurasiatica

Putin a ales imperiul ├«n dauna integr─ârii. ├Än 2011 ╚Öi 2012, el a explicat c─â, dac─â UE nu accepta propunerea Rusiei de a se integra cu aceasta, Rusia avea s─â ajute Europa s─â devin─â eurasiatic─â, mai asem─ân─âtoare cu ea. Pe 1 ianuarie 2010, ├«n timp ce Putin era prim-ministru, a fost creat─â o Uni- une Vamal─â Euroasiatic─â cu Belarus ┼či Kazahstan, dictaturi postsovietice vecine. La sf├ór┼čitul lui 2011 ┼či ├«nceputul lui 2012, ├«n calitate de candidat preziden╚Ťial, Putin a propus o ÔÇ×Uniune Eurasiatic─â" mai ambi┼úioas─â, o alternativ─â la UE care ar fi inclus statele membre ale acesteia ╚Öi, astfel, ar fi ajutat la distrugerea ei. Putin a descris ideea eurasianist─â drept ├«nceputul unei noi ideologii ┼či geopolitici pentru lume.

Intr-un articol publicat ├«n ziarul Izvestiia din 3 octombrie 2011, Putin a anun┼úat marele proiect al Eurasiei. Rusia avea s─â aduc─â laolalt─â statele care nu se dovediser─â a fi membre plauzibile ale Uniunii Europe- ne (┼či, implicit, ├«n viitor, statele care ie┼čeau dintr-o Uniune European─â pr─âbu┼čit─â). Asta ├«nsemna dictaturi prezente ┼či viitoare

Origini naziste

A vorbi despre ÔÇ×Eurasia" ├«n Rusia anilor 2010 ├«nsemna a face trimitere la dou─â curente de g├óndire distincte, care se suprapuneau ├«n dou─â puncte: co- rup╚Ťia Occidentului ╚Öi caracterul malefic al evreilor. Eurasianismul anilor 2010 era un amestec aproximativ dintre tradi╚Ťia rus─â creat─â de Gumilev ┼či ideile naziste mediate de t├ón─ârul fascist rus Aleksandr Dughin (n. 1962). Dughin nu era un adept al eurasiani┼čtilor ini╚Ťiali ╚Öi nici un discipol al lui Gumilev. El folosea termenii de ÔÇ×Eurasia" ┼či eurasianism" pur ╚Öi simplu pentru a face ca ideile naziste s─â par─â mai ruse╚Öti. Nascut cu jum─âtate de secol dup─â Gumilev, Dughin era un pu┼čti rebel din URSS-ul anilor ‘70 ┼či ‘80, care c├ónta la chitar─â ┼či voce despre uciderea a milioane de oameni ├«n cuptoare. Opera vie╚Ťii lui era aducerea fascismului ├«n Rusia.

In timp ce Uniunea Sovietic─â se apropia de sf├ór┼čit, Dughin c─âl─âto- rea prin Europa Occidental─â ca s─â-┼či g─âseasc─â alia╚Ťi intelectuali. Chiar ├«n timp ce Europa se integra, existau g├ónditori marginali de extrema dreapt─â care prezervau ideile naziste, celebrau puritatea na╚Ťional─â ┼či condamnau cooperarea economic─â, politic─â ┼či legal─â ca fiind parte a unei conspira- ╚Ťii globale. Ace┼čtia erau interlocutorii lui Dughin. O influen┼ú─â timpurie asupra lui a avut Miguel Serrano, autorul volumului Hitler: The Lait Avatar, care sus┼úinea c─â rasa arian─â ├«┼či datora superioritatea unor origini extraterestre. Ca ┼či Gumilev, Dughin l-a g─âsit pe m├óntuitorul rus al lui Ilin c─âut├ónd dincolo de p─âm├ónt. Dac─â liderul trebuia s─â soseasc─â nep─âtat de evenimente, el trebuia s─â vin─â de undeva de dincolo de istorie. Ilin a solu╚Ťionat aceast─â problem─â prin prezentarea unui m├óntuitor care ap─ârea din fictiune, ├«ntr-un elan de misticism erotic. Gumilev maturul ┼či Du- ghin t├ín─ârul au privit am├óndoi spre stele.

Principiile Eurasiei

├Äncep├ónd cu 2013, principiile Eurasiei au ghidat politica extern─â a Federa╚Ťiei Ruse. Conceptele de Politic─â Extern─â oficiale pentru acel an, publicate la 18 februarie sub semn─âtura Ministrului de Externe Serghei Lavrov, cu aprobarea special─â a pre┼čedintelui Vladimir Putin, con╚Ťineau, printre ┼čabloanele r─âmase neschimbate de la an la an, o serie de schimb─âri care corespundeau ideilor lui Ilin, ale eurasiani┼čtilor ┼či ale tradi╚Ťiilor fasciste.

Conceptele de Politic─â Extern─â reflectau viziunea lui Putin asupra vitorului, care avea s─â fie marcat de haos ╚Öi de lupte pentru resurse. Pe mi sur─â ce statele sl─âbeau, aveau s─â apar─â marile spa╚Ťii. Intr-o astfel de lume nu putea exista nicio oaza" ferit─â de turbulenta global─â", astfel c─â UE era condamnat─â. Legea avea s─â lase locul unei competi┼úi a civiliza╚Ťiilor Rivalitatea global─â solicit─â, pentru prima oar─â ├«n istoria contemporan─â, o dimensiune civiliza╚Ťional─â." Rusia era responsabil─â nu pentru bunista rea cet─â┼úenilor ei, ci pentru siguran┼úa unor compatrioti" nedefiniti, din afara grani┼úelor ei. Eurasia era un model al unific─ârii", deschis fostelor republici ale Uniunii Sovietice ╚Öi, de asemenea, membrilor actualei Uni- uni Europene. Baza ei pentru cooperare era dat─â de prezervarea ╚Öi extin derea unei mo┼čteniri culturale ┼či civiliza╚Ťionale comune".

Conceptele explicau clar c─â procesul de ├«nlocuire a UE cu Eurasia avea s─â ├«nceap─â imediat, ├«n 2013, ├«ntr-un moment in care Ucraina cca in negocieri cu UE referitor la termenii acordului de asociere. Potrivit Com ceptelor, dac─â Ucraina dorea s─â negocieze cu UE, ca trebuia s─â accepte Moscova drept intermediar. In Eurasia, domina┼úia ruseasc─â era ordinea fireasc─â a lucrurilor. Pe termen lung, Eurasia avea s─â ├«nvinga UE, ducand la crearea unui spa┼úiu umanitar unificat de la Oceanul Atlantic pand la Pacific". Lavrov a repetat mai t├órziu aceast─â aspira╚Ťie, citandu-l drepe surs─â pe Ilin

Despre Antisemitism

In mijlocul torentului de cerneal─â neincetat al publica╚Ťiilor lui Prohanov, cel mai pertinent pentru Eurasia era un interviu pe care l-a dat la Kiev, Ucraina, pe 31 august 2012, chiar inaintea lans─ârii Clubului laborsk. In martie acel an. Ucraina ┼či Uniunea European─â ini╚Ťiaser├á un acord de asociere, iar guvernul ucrainean ├«┼či asumase un plan de actiune pentru preg─âtirea ╚Ť─ârii in vederea semn─ârii acelui acord anul urm─âtor. Nedumerit de atitudinea lui Prohanov fat├á de Europa, intervievatorul i-a pus ├«ntreb─âri care scoteau la lumina teme eurasiatice fundamentale: precedenta fic╚Ťiunii asupra faptelor, convingerea c─â succesul european era un semn al r─âului, credin╚Ťa intr-o conspira╚Ťie evreiasc─â global─â ┼či certitu dinea sor╚Ťii ruse┼čti a Ucrainei.

C├ónd a fost ├«ntrebat despre standardul de via╚Ť─â ├«nalt din UE, Prohanov a raspuns: Inoati de-a lungul Niprului ┼či vei gasi ciuperci care cresc mari sab soare!" O viziune pasager├á a unei experien╚Ťe slave primordiale era mai important─â dec├ót un mod de via┼ú─â durabil creat de decenii de munc─â in beneficiul a sute de milioane de oameni. Urmatoarea mi┼čcare a lui Prohanov a fost s─â sus┼úin─â c─â factualitatea era ipocrizie: ÔÇ×Europa e o scurs- ur─â care a ├«nv─â╚Ťat s─â catalogheze lucruri odioase ┼či dezgust─âtoare ca fiind minunate. Indiferent ce ar fi p─ârut c─â fac sau spun europenii, nu le vezi fata de sub masc─â. ├Än orice caz, Europa era pe moarte: Rasa alba piere: cisitorii gay, pedera┼čtii st─âp├ónesc ora┼čele, femeile nu pot gisi b─ârba╚Ťi". ┼×i Europa ucidea Rusia: Nu ne-am infectat noi cu SIDA, ei ne-au infectat in mod deliberat.

Problema fundamental─â, declara Prohanov in interviu, erau evreii. Antisemitismul, spunea el, nu este un rezultat al faptului c─â evreii au nas corolat sau pentru c─â nu pot s─â pronun┼úe corect literar. Este un rezultat al faptului c─â evreii au cucerit lumea ┼či ├«┼či folosesc puterea in slujba r─âului." Printr-o mi┼čcare tipic─â pentru fasci╚Ötii ru┼či, Prohanov desf─â┼čura simbolismul Holocaustului ca s─â descrie evreimea mondiala drept fapta┼č colectiv ┼či pe to╚Ťi ceilal╚Ťi drept victime: Evreii au unit umanitatea ca s─â arunce umanitatea in furnalul ordinii liberale, care acum sufer─â o catastrofa". Singura ap─ârare impotriva conspira╚Ťiei evre ie┼čti interna╚Ťionale era un m├óntuitor rus. Eurasianismul era misiunea mesianic─â a Rusiei de a m├óntui umanitatea. Aceasta trebuia si cuprin di intreaga lume"

Capitolul 4: Noutate sau eternitate

Despre leg─âtur─â Rusiei cu Ucraina

Vladimir Putin sus┼úinea c─â viziunea lui milenarist─â despre botezarea lui Volodimir/Valdemar a f─âcut din Rusia ┼či Ucraina un singur popor. In timp ce vizita Kievul ├«n iulie 2013, Putin s-a inspirat din Biblie ╚Öi a vorbit despre geopolitica lui Dumnezeu: Unitatea noastr─â spiritual─â a ├«nceput cu Botezarea Rusiei Kievene Sfinte din urm─â cu 1 025 de ani. De atunci popoarele noastre au trecut prin multe, dar unitatea noastr─â spiritual─â e at├ót de puternic─â, ├«nc├ót nu se su- pune ac┼úiunii niciunei autorit─â╚Ťi: niciunei autorit─â╚Ťi guvernamentale, ┼či a┼č merge p├ón─â la a spune c─â nici m─âcar unei autorit─â┼úi biserice┼čti. Pentru c─â, indiferent ce autoritate guverneaz─â asupra oamenilor, nu poate exista niciuna mai puternic─â dec├ót autoritatea Domnului- nimic nu poate fi mai puternic dec├ót asta. ┼×i aceasta este cea mai solid─â funda┼úie a unit─â╚Ťii noastre, existent─â ├«n sufletul poporului nostru".

In septembrie 2013, la Valdai-summitul preziden╚Ťial av├ónd ca tem─â politica extern─â, Putin ┼či-a exprimat viziunea ├«n termeni seculari. El a citat,,modelul organic" al statalit─â┼úii ruse╚Öti formulat de llin, in care Ucraina era un organ inseparabil de trupul rusesc virginal. ÔÇ×*Avem tradi╚Ťii comune, o mentalitate comun─â, o istorie comun─â ┼či o cultur─â comun─â", a spus Putin. Avem limbi foarte similare. In privin╚Ťa aceasta, vreau s─â spun din nou, suntem un singur popor.*" Acordul de asociere dintre UE ┼či Ucraina trebuia semnat dou─â luni mai t├órziu. Rusia avea s─â ├«ncerce s─â blocheze acest proces, pe motiv c─â ├«n sfera ei spiritual─â de…

Ucraina între Germania și Uniunea Sovietică

Cazul crucial este incercarea equat├í a germanilor de a colonia Ucraina ├«n 1941. P─âm├óntul negru ┼či bogat al Ucrainei s-a aflat ├«n centrul a dou─â importante proiecte neoimperiale europene ale secolului XX, sovietic ╚Öi apoi cel nazist. ╚śi ├«n aceast─â privin┼ú─â, istoria ucrainean─â tipic─â ╚Öi, prin urmare, indispensabil─â. Niciun alt teritoriu nu a atras at aten┼úie colonial─â ├«n Europa. Ceea ce dezv─âluie regula: istoria europeani se ├«nv├órte ├«n jurul coloniz─ârii ╚Öi decoloniz─ârii.

Josif Stalin a ├«n╚Ťeles proiectul sovietic drept autocolonizare. Deoarece nu avea posesiuni peste m─âri, Uniunea Sovietic─â trebuia s─â-┼či exploatere hinterlandurile. Prin urmare, in Primul Plan Cincinal din 1928-1933, Ucraina trebuia s─â cedeze planificatorilor centrali sovietici abunden┼úa ei agricol─â. Controlul de stat al agriculturii a ucis prin ├«nfometare ├«ntre trei ┼či patru milioane de locuitori ai Ucrainei sovietice. Adolf Hitler vedea Ucraina drept teritoriul fertil care avea s─â transforme Germania intr-o putere mondial─â. Controlarea p─âm├óntului ei negru era obiectivul lui de r─âzboi. Drept rezultat al ocupa╚Ťiei germane care a inceput in 1941, peste trei milioane de al╚Ťi locuitori ai Ucrainei sovietice au fost uci┼či, inclu- siv aproximativ 1,6 milioane de evrei omor├ó╚Ťi de germani ┼či de poli┼úi┼čtii ┼či mili╚Ťiile locale. In plus fa╚Ť─â de aceste pierderi, aproximativ trei mili- oane de al╚Ťi locuitori ai Ucrainei sovietice au murit ├«n lupt─â ca solda╚Ťi ai Armatei Ro┼čii. In total, aproximativ 10 milioane de oameni au fost uci┼či ├«ntr-un deceniu, drept rezultat a dou─â coloniz─âri rivale ale aceluia┼či teritoriu.

Viktor Ianukovici

Cariera lui Tanukovici demonstreaz─â diferen╚Ťa dintre pluralismul oligarhic ucrainean ┼či centralismul cleptocratic rusesc. Ianukovici candidase prima oar─â la func╚Ťia de pre┼čedinte in 2004, Num─âr─âtoarea final─â fusese manipulata in favoarea lui de patronul lui, pre┼čedintele la final de mandat Leonid Kucima. Politica externa ruseasc─â avea s─â-i sus┼úin─â ╚Öi ea can- didatura ╚Öi s─â-i declare victoria. Dup─â trei s─âpt─âm├óni de proteste ├«n Pia╚Ťa Independen╚Ťei din Kiev (cunoscut─â drept Maidan), o decizie a Cur┼úii Supreme ucrainene ╚Öi noi alegeri, lanukovici s-a recunoscut ├«nvins. A fost un moment important al istoriei ucrainene; el a confirmat democra╚Ťia ca principiu al succesiunii. At├óta timp c├ót domnia legii func╚Ťiona la v├órful politicii, exista ├«n continuare speran┼úa c─â ├«ntr-o bun─â zi ca s-ar putea extinde ┼či asupra vie╚Ťii cotidiene.

Dup─â ├«nfr├óngerea lui, lanukovici l-a angajat pe consultantul politic american Paul Manafort s─â-i ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â imaginea. Chiar dac─â avea o locuin┼ú─â ├«n Trump Tower din New York, Manafort petrecea mult timp in Ucraina. Sub tutela lui Manafort, lanukovici a ├«nceput s─â se rund─â mai bine, s─â poarte costume mai bune ╚Öi a ├«nceput s─â comunice cu m├óinile. Manafort l-a ajutat s─â urmeze o strategie sudist─â pentru Ucraina, care o amintea pe cea pe care Partidul Republican o folosise ├«n Statele Unite: sublinierea diferen╚Ťelor culturale, transformarea politicii in ceva care se refer─â la a fi, nu la a face. ├Än Statele Unite, asta ├«nsemna a da ap─â la moar─â nemul╚Ťumirilor albilor, chiar dac─â ace┼čtia erau o majoritate ai c─ârei membri de┼úineau aproape toat─â averea; ├«n Ucraina, ├«nsemna exagerarea dificult─â┼úilor celor care vorbeau rus─â, chiar dac─â rusa era o limb─â important─â a politicii ┼či economiei din ┼úar─â ┼či prima limb─â a celor care controlau resursele ┼ú─ârii. Ca ┼či urm─âtorul client al lui Manafort, Donald Trump, Janukovici a ajuns la putere cu o campanie bazat─â pe exploatarea unor nemul┼úumiri culturale ┼či pe inocularea speran┼úei c─â un oligarh ar putea s─â apere poporul ├«mpotriva oligarhiei.

Dup─â ce a c├ó┼čtigat alegerile preziden╚Ťiale din 2010, Ianukovici s-a concentrat asupra averii lui personale. P─ârea c─â import─â practici ruse╚Öti, prin crearea unei elite cleptocratice permanente, ├«n loc s─â permit─â rota┼úia clanurilor oligarhice. Fiul lui, dentist, a devenit unul dintre cei mai boga┼úi oameni din Ucraina. Ianukovici a subminat mecanismele de echilibru ┼či control dintre puterile statului ucrainean, de exemplu f─âc├óndu-l pe judec─âtorul care ├«i r─ât─âcise cazierul pre┼čedintele Cur┼úii Supreme ucrainene.

Viktor Ianukovici (2)

C├ónd lanukovici a anun┼úat c─â nu semneaz─â acordul de asociere cu UE, in noiembrie 2013, acest fapt a fost celebrat de guvernul rus ca o victorie. Dar, de fapt, lanukovici nu fusese de acord s─â intre in Eurasia, actiune care ar fi fost ┼či mai nepopular─â ├«n r├óndul ucrainenilor. In decembrie 2013 ╚Öi ianuarie 2014, Kremlinul a ├«ncercat s─â-l ajute pe lanukovici si adrobeasc─â protestele ┼či, astfel, s─â devin─â posibil ca pre┼čedintele ucrainean s─â-┼či des─âv├ór╚Öeasc─â ├«ntoarcerea dinspre UE spre Eurasia. Janukovici sus┼úinea c─â at├ót Europa, c├ót ┼či Rusia voiau Ucraina ┼či c─â fiecare trebuia s─â-l pl─âteasc─â. Dac─â UE a refuzat, Putin era preg─âtit s─â-i ofere bani lui lanukovici.

Pe 17 decembrie 2013, Putin i-a oferit lui lanukovici un pachet de 15 miliarde de dolari ╚Öi pre╚Ťuri reduse la gazele naturale. Ajutorul p─ârea s─â fie condi╚Ťionat: era oferit ├«mpreun─â cu cererile ruse╚Öti ca str─âzile Kievului si fie eliberate de protestatari. La acel moment, for┼úele ucrainene de interven┼úie e┼čuaser─â deja de dou─â ori ├«n aceast─â misiune, pe 30 noiembrie ┼či 10 decembrie. De asemenea, ele r─âpiser─â protestatari considera┼úi lideri ┼či li batuser─â. Nimic din toate acestea nu func┼úionase, astfel c─â ru┼čii au venit in ajutor. In Kiev a sosit un grup de 27 de speciali╚Öti ru╚Öi ├«n suprimarea protestelor, ofi╚Ťeri FSB ┼či instructori de la Ministerul Afacerilor Interne. Pe 9 ianuarie 2014, ambasadorul rus ├«n Ucraina l-a informat pe lanukovici c─â poli┼úi┼čtii de interven┼úie ucraineni aveau s─â primeasc─â cet─â╚Ťenie rus─â dup─â opera╚Ťiunea iminent─â de zdrobire a Maidan-ului. Era o asigurare foarte important─â, deoarece ├«nsemna c─â ace╚Öti poli╚Ťi╚Öti nu trebuiau s─â se teama de consecin╚Ťele ac┼úiunilor lor. Dac─â ├«n cele din urm─â c├ó┼čtiga opozi╚Ťia, ei ar fi fost ├«n continuare ├«n siguran┼ú─â.

In ianuarie 2014, Moscova pare s─â fi calculat c─â o aplicare mai competent─â a violen┼úei avea s─â fr├óng─â protestele ┼či s─â-l transforme pe lanukovici intr-o marionet─â. In calculele ruse┼čti nu intra faptul c─â cet─â╚Ťenii ucraineni erau in Maidan din motive patriotice proprii. C├ónd regimul lanukovici a introdus legile dictaturii de tip rusesc, pe 16 ianuarie 2014, acest lucru sugera c─â urmeaz─â un masiv val de violen╚Ťe. ├Än Ucraina, legile de tip rusesc nu aveau acelea┼či consecin┼úe ca ├«n Rusia. Protestatarii ucraineni le vedeau drept implanturi str─âine ofensive. C├ónd au fost ├«mpu┼čca╚Ťi cei doi protestatari, pe 22 ianuarie, Maidan-ul a crescut mai mult ca oric├ónd.


Un memorandum care a circulat ├«n administra╚Ťia preziden╚Ťial─â ruseasc─â la ├«nceputul lui februarie 2014, aparent bazat pe munca lui Girkin, anticipa schimbarea de direc┼úie a politicii ruse┼čti. El pornea de la premisa c─â regimul lanukovici e complet falit. Sprijinul diplomatic, financiar ┼či propagandistic din partea statului rus nu mai are niciun sens". Interesele ruse╚Öti ├«n Ucraina erau definite drept complexul militar-industrial din Ucraina sud-estic─â ┼či controlul asupra sistemului de transport de gaz" din ├«ntreaga par─â. Principalul obiectiv al Rusiei trebuia s─â fie dezintegrarea statului ucrainean". Tactica propus─â era de a-l discredita at├ót pe Ianukovici, c├ót ┼či opozi╚Ťia prin violen┼ú─â, ├«n acela┼či timp invad├ónd Ucraina sudic─â ┼či destabiliz├ónd statul ucrainean. Memorandumul con╚Ťinea trei strategii de propagand─â menite s─â ofere acoperire unei astfel de interven┼úii ruse┼čti: (1) solicita ca Ucraina s─â se federalizeze, ├«n interesul unei minorit─â╚Ťi ruse┼čti presupus oprimate, (2) adversarii invaziei ruse╚Öti s─â fie prezenta┼úi drept fasci┼čti ┼či (3) descrierea invaziei ca r─âzboi civil alimentat de Occident.

Viktor Ianukovici (3)

Cea mai important─â ini╚Ťiativ─â a venit din partea unui diplomat european. Ministrul de externe polonez Rados┼éaw Sikorski i-a convins pe omologii lui francez ╚Öi german s├ą i se al─âture in Kiev pentru discu╚Ťii cu Janukovici, 20 februarie pe chiar ├«n ziua ├«n care 44 de protestatari civili au fost ├«mpu┼čca┼úi ┼či uci┼či ├«n Maidan. Un diplomat rus s-a al─âturat grupului. Pe parcursul unei zile lungi ┼či dificile de negocieri, lanukovici a acceptat s─â p─âr─âseasc─â func╚Ťia la sf├ór┼čitul lui 2014, inainte de incheierea mandatului s─âu. Oric├ót de impresionant─â ar fi putut p─ârea, aceast─â rezo- lu┼úie diplomatic─â era dep─â┼čit─â dinainte de a fi semnat─â. Autorit─â╚Ťile ruse concluzionaser─â deja c─â lanukovici era condamnat, iar for┼úa de invazie ruseasc─â era deja ├«n mi┼čcare. Semnarea acordului permitea Rusiei s─â-i ├«n- vinov─â┼úeasc─â pe al┼úii pentru faptul c─â termenii acestuia nu erau respecta╚Ťi, chiar ├«n timp ce invazia ruseasc─â, survenit─â patru zile mai t├órziu, modifica drastic condi╚Ťiile ├«n care acesta fusese semnat.

Trecuse momentul la care protestatarii ucraineni l-ar mai fi putut accepta pe lanukovici ca pre┼čedinte. Dac─â ├«n diminea┼úa lui 20 februarie mai exista vreo ├«ndoial─â c─â acesta trebuia s─â demisioneze, p├ón─â la sf├ór┼čitul zilei ea avea s─â fie risipit─â. Pe 20 februarie, ├«n Kiev se afla ╚Öi o alt─â delega╚Ťie rus─â, condus─â de Vladislav Surkov, ├«n care se g─âsea ┼či Serghei Beseda, general FSB. Ace┼čti ru┼či nu veniser─â acolo ca s─â negocieze. ├Än timp ce al┼úii negociau, luneti┼čti ascun┼či l├óng─â Maidan au ├«mpu┼čcat ┼či ucis zeci de oameni, majoritatea protestatari, c├ó╚Ťiva dintre ei poli┼úi┼čti de interven┼úie ucraineni. Nu era clar care parte a guvernului ucrainean (dac─â a existat vreuna) a fost implicat─â In aceste ├«mpu┼čc─âturi.

Dup─â aceste crime ├«n mas─â, lanukovici a fost abandonat de parlamentarii care il sus╚Ťinuser─â ┼či de poli┼úi┼čtii care il protejaser├á. A fugit la re┼čedin┼úa lui extravagant─â, l─âs├ónd ├«n urm─â un tezaur de documente inclusiv dovezi ale unor mari pl─â╚Ťi ├«n bani lichizi c─âtre consilierul lui, Paul Manafort, care doi ani mai t├órziu a reap─ârut ca manager de campanie al lui Donald Trump.

Homosexualizarea protestului din Maidan

La sf├ór┼čitul lui 2011, c├ónd ru┼čii protestau ├«mpotriva alegerilor m├íslui- te, liderii lor ii asociaser─â pe protestatari cu homosexualitatea. La sf├ór┼čitul lui 2013, confrunta┼úi cu Maidan-ul din Ucraina, oamenii Kremlinului au facut aceea┼či mi┼čcare. Dup─â doi ani de propaganda antigay in Federa- ╚Ťia Rus─â, ideologii ┼či animatorii erau siguri de ei. Punctul de plecare era di Uniunea European─â era homosexual─â, astfel c─â mi┼čcarea ucrainean─â citre Europa trebuia s─â fie ╚Öi ea la fel. Clubul Izborsk sus╚Ťinea c─â UE -geme sub povara domina╚Ťiei lobby-ului LGBT".

In noiembrie ┼či decembrie 2013, mass-media rus─â care trata Mai- dan-ul introducea la tot pasul tema irelevant─â a sexului homosexual. ├Än timp ce trata prima zi de proteste ale studen╚Ťilor ucraineni ├«n favoarea acordului de asociere cu UE, mass-media ruseasc─â ├«ncerca s─â-╚Öi fascineze cititorii prin contopirea politicii ucrainene cu b─ârba┼úi atr─âg─âtori ┼či sex ho- mosexual. O pagin─â de mass-media social─â a lui Vitali Kliciko, un boxer la categoria supergrea care a condus un partid politic ucrainean, a fost piratat─â, introduc├óndu-se pe ea material gay. Apoi un post de televiziune important, NTV, a prezentat acest lucru ca ╚Ötire pentru milioane de ru┼či. ├Änainte s─â poat─â s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â ├«ntr-o ╚Ťar─â vecin─â aveau loc proteste pro- europene, ru┼čii erau invita╚Ťi s─â contemple un tabu sexual.

Imediat dup─â ce studen╚Ťii au ├«nceput s─â protesteze in Maidan, postul de televiziune rusesc NTV a avertizat ├«n privin╚Ťa ÔÇ×homodictaturii" din Ucraina. Viktor ┼×estakov sus┼úinea, ├«n ziarul Odna Rodina, c─â un spectru bintuic Maidan-ul, spectrul homosexualit─â┼úii. Faptul c─â primii ╚Öi cei mai zelo╚Öi integratori din Ucraina sunt perver╚Öi sexuali din acea ┼úar─â e cunos- cut de mult".

Dmitri Kiselev, personaj important al televiziunii ruse┼čti, a preluat tema. ├Än decembrie 2013, Kiselev a fost numit director al unui nou con- glomerat media cunoscut drept Rossiia Segodnia sau Russia Today. Scopul acestuia era de a dizolva demersul ┼čtirilor de la mass-media de stat ruseas- c─â intr-un nou demers; fic╚Ťiunea util─â. El ┼či-a ├«nt├ómpinat noii angaja╚Ťi cu cuvintele ÔÇ×obiectivitatea este un mit" ┼či a stabilit noua linie editorial─â drept ÔÇ×iubire fa┼ú─â de Rusia".

Lupii nop╚Ťii

Spectacolul public al invaziei ruse┼čti a fost oferit de Lupii Nop╚Ťii, o band─â de motocicli┼čti ru┼či care serveau drept brat paramilitar ┼či propa gandistic al regimului Putin. Pe 28 februarie, ziua in care parlamentul rus a votat ├«n favoarea anex─ârii, Lupii Nop┼úii au fost trimi┼či ├«n Crimea. Motocicli┼čtii organizau manifesta┼úii ├«n Crimeea de mai mul┼úi ani, ├«nso╚Ťiti personal de Putin ├«n 2012. (Putin nu poate s─â mearg─â cu motocicleta, a┼ča c─â a primit un triciclu.) Acum, Lupii Nop┼úii furnizau fata pe care Rusia voia s-o afi╚Öeze pentru ea. Cu c├óteva luni ├«n urm─â, unul dintre Lupi Nop┼úii descrisese viziunea acestora asupra lumii: ÔÇ×Trebuie s─â ├«nve╚Ťi s─â vezi r─âzboiul sf├ónt sub cotidian. Democra╚Ťia e o stare dec─âzut─â. A Imp─âr╚Ťi in st├ónga ╚Öi “dreapta ├«nseamn─â a separa. ├Än ├«mp─âr─â┼úia lui Dumnezeu exist─â doar sus ┼či jos. Totul e una. ┼×i de aceea sufletul rusesc este sfant. El poate s─â uneasc─â totul. Ca o icoan─â. Stalin ╚Öi Dumnezeu”. Iat─â filosofia lui Ilin, geopolitica lui Surkov ┼či civiliza╚Ťia lui Putin exprimate ├«n c├óteva cuvinte.

Lupii Nop┼úii au g─âsit modalit─â╚Ťi concise de a transpune anxietatea sexual─â ├«n geopolitic─â ┼či viceversa. ├Än calitate de club exclusiv masculin devotat pielii negre, Lupii Nop┼úii aveau desigur o pozi╚Ťie categoric─â fa┼ú─â de homosexualitate, pe care o defineau drept atac din partea Europei ┼či Statelor Unite. La aniversarea invaziei ruse╚Öti de dup─â un an, liderul lor suprem, Aleksandr Zaldostanov, i┼či amintea astfel minunata lor parad─â din jurul Crimeei: ÔÇ×Pentru prima oar─â, am manifestat rezisten┼ú─â fa┼ú─â de satanismul global, fa┼ú─â de s─âlb─âticia cresc├ónd─â a Europei Occidentale, fa╚Ť─â de av├óntul spre consumerismul care contest─â orice spiritualitate, fa┼ú─â de distrugerea valorilor tradi╚Ťionale, fa┼ú─â de toate aceste discursuri homose xuale, fa┼ú─â de aceast─â democra╚Ťie american─â". Potrivit lui Zaldostanov sloganul r─âzboiului rusesc ├«mpotriva Ucrainei ar fi trebuit s─â fie moarte poponarilor". Asocierea democra╚Ťiei cu un Satan gay era o modalitate de a face legea ┼či reforma str─âine ┼či de neg├óndit.

Dup─â ce au invadat Ucraina, liderii ru┼či au adoptat pozi╚Ťia c─â vecinul lor nu era un stat suveran. Acesta era limbajul imperiului. Pe 4 mat- tie, Putin a explicat c─â problema Ucrainei fuseser─â alegerile democratice care duceau la schimbarea puterii. Astfel de alegeri func╚Ťionale, sugera erau un implant strain, american.

Referendumul pt Crimeea

La 16 martie, unii cet─â╚Ťeni ucraineni ai Crimeei au luat parte la o fars─â electoral─â pe care ocupan╚Ťii ru┼či au numit-o referendum. ├Änaintea votului, toat─â propaganda public─â a ├«mpins ├«n aceea╚Öi direc╚Ťie. Afi┼čele proclamau c─â alegerea era una ├«ntre Rusia ┼či nazism. Votan╚Ťii nu aveau acces la mass-media interna┼úional─â sau ucrainean─â. Pe buletinele de vot erau dou─â variante, ambele afirm├ónd anexarea Crimeei de c─âtre Rusia. Prima variant─â era de a vota pentru anexarea Crimeei de c─âtre Rusia. A doua era de a restaura autonomia autorit─â╚Ťilor Crimeci, care tocmai fu- seser─â instalate de Rusia ┼či care ceruser─â anexarea de c─âtre Rusia. Potrivit informa╚Ťiilor interne ale administra╚Ťiei preziden╚Ťiale ruse, prezen╚Ťa la vot a fost de aproximativ 30%, iar votul a fost scindat ├«ntre cele dou─â varian- te. Potrivit rezultatelor oficiale, participarea a fost de aproximativ 90% ┼či aproape to┼úi votan╚Ťii au ales varianta care ducea cel mai direct la anexare. ├Än Sevastopol, prezen╚Ťa la vot oficial─â a fost de 123%. Au lipsit observa- torii califica╚Ťi, chiar dac─â Moscova a invitat c├ó╚Ťiva politicieni europeni de extrem─â dreapta care s─â aprobe rezultatele oficiale. Front National l-a trimis ├«n Crimeea pe Aymeric Chauprade, iar Marine Le Pen a aprobat personal rezultatele. ├Än interiorul administra┼úiei preziden╚Ťiale ruse, oa- menilor li se amintea s─â mul╚Ťumeasc─â francezilor".

├Än cadrul unei mari ceremonii din Moscova, Putin a acceptat ceea ce el numea ÔÇ×dorin╚Ťele" poporului Crimeei ┼či a extins grani┼úele Federa╚Ťiei Ruse. Asta ├«nc─âlca principiile consensuale elementare ale legisla╚Ťiei inter- na┼úionale, ale Cartei Na╚Ťiunilor Unite ┼či ale tuturor tratatelor semnate de Ucraina independent─â ┼či de Rusia independent─â, ca ╚Öi mai multe asi- gur─âri pe care Rusia le oferise Ucrainei referitor la protejarea frontierelor ei. Una dintre acestea era Memorandumul de la Budapesta din 1994

Obiectivele politicii rusești

├Än aprilie, Putin a recitat public obiectivele politicii ruse┼čti, a┼ča cum fuseser─â ele schi╚Ťate ├«n memorandumul din februarie. ├Än continuare. ideea era ÔÇ×dezintegrarea" statului ucrainean ├«n interesul Rusiei. Zeci de institu╚Ťii ╚Öi companii de stat ucrainene s-au confruntat dintr-odat─â cu atacuri cibernetice, ca ┼či cele mai importante institu╚Ťii ale UE. ├Än distric tul ucrainean sud-estic Doneck, un neonazist rus pe nume Pavel Gubarev s-a proclamat ÔÇ×guvernator al poporului" pe 1 mai, conform logicii c─â Ucraina n-a existat niciodat─â". Duoul angaja╚Ťilor lui Malofeev trimi┼či ├«n Crimeea, Igor Girkin ┼či Aleksandr Borodai, s-a ├«ntors ├«n aprilie ├«n Ucraina. Borodai avea s─â se numeasc─â singur prim-ministru al unei noi ┼či imaginare republici a poporului din sud-estul Ucrainei. Justificarea lui era una similar─â: ÔÇ×Ucraina nu mai exist─âÔÇŁ. Prietenul lui, Girkin, s-a pro- clamat ministru de r─âzboi ┼či a cerut Rusiei s─â invadeze Donbasul ┼či s─â ├«nfiin┼úeze baze militare.

Invazia din Donbas

Interven┼úia ruseasc─â din Donbas s-a numit prim─âvara ruseasc─â". F─âr─â indoial─â, era prim─âvar─â pentru fascismul rusesc. Pe 7 martie 2014, Alek- sandr Dughin se bucura de extinderea ideologiei eliber─ârii (de ameri- cani) ├«n Europa. Este obiectivul eurasianismului deplin Europa de la Lisabona la Vladivostok". Fascistul lauda comunitatea fascist─â, care ie┼čea la lumin─â. Dup─â c├óteva zile, Dughin a proclamat c─â istoria fuse- se anihilat─â: ÔÇ×Modernitatea a fost ├«ntotdeauna esen╚Ťial gre┼čit─â, iar acum suntem la punctul terminus al modernit─â╚Ťii. Pentru cei care au f─âcut ca destinul lor s─â fie sinonim cu modernitatea sau au permis ca acest lucru s─â se ├«nt├ómple incon┼čtient, asta va ├«nsemna sf├ór┼čitul". Lupta ├«minent─â avea s─â ├«nsemne eliberarea real─â de societatea deschis─â ┼či de beneficiarii ei". Potrivit lui Dughin, un diplomat american de origine evreiasc─â era un porc murdar", iar un politician ucrainean de origine evreiasc─â era un vampir" ┼či un ÔÇ×nemernic". Haosul din Ucraina era opera MossaduluiÔÇť. In acela┼či spirit, Aleksandr Prohanov i-a ├«nvinov─â┼úit, ├«ntr-o discu╚Ťie cu Evelina Zakamskaia, purtat─â la televiziunea rus─â la 24 martie, pe evreii ucraineni pentru invadarea ruseasc─â a Ucrainei, dar ┼či pentru Holocaust.

Aceasta era o nou─â varietate de fascism, care putea fi numit─â schizo- fascism: fasci┼čtii reali ├«╚Öi numeau adversarii ÔÇ×fasci╚ÖtiÔÇŁ, d├ónd vina pe evrei pentru Holocaust ┼či folosind al Doilea R─âzboi Mondial ca argument pentru ┼či mai mult─â violen┼ú─â. Era un pas urm─âtor firesc ├«ntr-o politic─â ruseasc─â a eternit─â┼úii, ├«n care Rusia era inocent─â, astfel c─â niciun rus nu ar fi putut vreodat─â s─â fie fascist.

Despre schizofascism

Astfel, ru┼čii educa┼úi ├«n anii ‘70, inclusiv liderii ┼či propagandi┼čtii de r─âzboi ai anilor 2010, au fost educa┼úi c─â ÔÇ×fascist" ├«nseamn─â ÔÇ×antirus". ├Än limba rus─â, practic e o gre┼čeal─â gramatical─â s─â-╚Ťi imaginezi c─â un rus ar putea fi fascist. ├Än discursul rus contemporan, e mai u╚Öor ca un fascist rus real s─â numeasc─â un nefascist ÔÇ×fascist", dec├ót ca un nefascist s─â nu- measc─â un fascist rus ÔÇ×fascist". Astfel, un fascist precum Dughin putea si celebreze victoria fascismului ├«n limbaj fascist ┼či, ├«n acela╚Öi timp, s─â ├«i condamne pe adversarii lui drept ÔÇ×fasci┼čti". Ucrainenii care ├«┼či ap─ârau fara erau o junt─â mercenar─â din r├óndurile porcilor-fascisti ucraineni". ├Än mod similar, un fascist precum Prohanov putea s─â descrie fascismul drept substan┼ú─â fizic─â rev─ârsat─â din Occident ca s─â amenin┼úe virginitatea rus─â. ├Än iunie, Prohanov a descris fascismul ca fiind ÔÇ×sperma neagr─â care ame- nin╚Ťa ÔÇ×zei┼úa b─âlan─â a Eurasiei". Expresia lui lapidar─â a anxiet─â┼úii rasiale ╚Öi sexuale era un text perfect fascist. Glaziev a urmat ┼či el protocolul schi- zofascist. ├Än timp ce aproba geopolitica nazist─â, el stabilea standardul de a-i numi pe inamicii Rusiei ÔÇ×fascisti". ├Äntr-un text pentru Clubul Izborsk din septembrie 2014, Glaziev a numit Ucraina un stat fascist, cu toate semnele fascismului cunoscute de ┼čtiin┼ú─â".

Despre fascismul presupus din Ucraina

Chiar ├«n timp ce pre- ┼čedintele lanukovici fugea, nimeni din armat─â, poli╚Ťie sau ministerele de for┼ú─â nu a ├«ncercat s─â ia puterea, cum s-ar fi ├«nt├ómplat ├«n timpul unei lovi- turi de stat. Fuga lui Ianukovici ├«n Rusia i-a pus pe cet─â┼úenii ┼či legislatorii ucraineni ├«ntr-o situa╚Ťie neobi┼čnuit─â: ├«n timpul invad─ârii unei ╚Ť─âri, ┼čeful acelui stat c─âuta refugiu permanent in tara invadatoare. Era o situa╚Ťie f─âr─â precedent legal. Agentul tranzi╚Ťiei era un parlament ales ├«n mod legal.

Departe de a fi na╚Ťionali╚Öti ucraineni de dreapta, pre┼čedintele inte- rimar ┼či membrii guvernului provizoriu au fost ├«n general vorbitori de rusi din estul Ucrainei. Pre┼čedintele parlamentului, ales s─â ├«ndeplineasc─â func┼úia de pre┼čedinte al ╚Ť─ârii, era un pastor baptist din sud-estul Ucrainei. Ministerele ap─âr─ârii, internelor ┼či securit─â┼úii de stat au fost preluate, ├«n perioada de tranzi╚Ťie, de vorbitori de rus─â. Ministrul ├«n func┼úie al ap─âr─ârii era de origine rom─â. Ministrul afacerilor interne era, prin na┼čtere, jum─â- tate armean ╚Öi jum─âtate rus. Dintre cei doi viceprim-mini┼čtri, unul era evreu. Guvernatorul regional al Dnipropetrovsk-ului, regiune sud-estic─â amenin┼úat─â de invazia ruseasc─â, era ┼či el evreu. Chiar dac─â trei dintre cele 18 posturi din guvernul provizoriu al prim─âverii lui 2014 au fost de┼úinute de partidul na┼úionalist Svoboda, guvernul acesta nu era unul de dreapta ├«ntr-un sens c├ót de c├ót semnificativ al cuv├óntului.

Cei care dau lovituri de stat nu cer reducerea rolului puterii execu- tive, ├«ns─â asta e ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Ucraina. Cei care dau lovituri de stat nu convoac─â alegeri pentru a ceda puterea, dar asta e ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Ucraina. Alegerile preziden╚Ťiale organizate pe 25 mai 2014 au fost c├ó┼čtigate de Petro Poro┼čenko, un vorbitor de rus─â centrist din su- dul Ucrainei, cunoscut ca produc─âtor de ciocolat─â. Dac─â a existat la acel moment ceva care s─â aduc─â a lovitur─â de stat, a fost ├«ncercarea Rusiei de a pirata Comisia Electoral─â Central─â din Ucraina, pentru a proclama c─â un politician de extrem─â dreapta c├ó┼čtigase, ┼či anun╚Ťul televiziunii ruse c─â a┼ča se ├«nt├ómplase.


├Än mai 2014, doi politicieni de extrem─â dreapta s-au prezentat drept candida╚Ťi la pre┼čedin┼úia Ucrainei; fiecare a primit mai pu╚Ťin de 1% din voturi. Am├óndoi au primit mai pu╚Ťine voturi dec├ót un candidat evreu cu un program electoral evreu. ├Änving─âtorul Poro┼čenko a convocat apoi ale- geri parlamentare, care s-au ┼úinut ├«n septembrie. Din nou, asta este opu- sul a ceea ce ar fi de a╚Öteptat ├«n timpul unei lovituri de stat ╚Öi, din nou, popularitatea extremei drepte din Ucraina a fost foarte limitat─â. Niciunul dintre partidele de dreapta dur─â ucrainene - Svoboda ╚Öi unul nou-ap─ârut din grupul paramilitar Sectorul de Dreapta -nu a trecut de pragul de 5%, necesar pentru intrarea ├«n parlament. Svoboda ┼či-a pierdut cele trei portofolii ┼či a fost format un nou guvern, f─âr─â dreapta dur─â. Pre┼čedintele noului parlament era evreu; mai t├órziu, el a devenit prim-ministru.

Acordul de asociere cu Europa a fost semnat ├«n iunie 2014. El a intrat ├«n vigoare ├«n septembrie 2017. Ucraina s-a schimbat, chiar dac─â ├«ncet. Cele mai vizibile schimb─âri au fost ├«n cultur─â: 2014 nu a solu╚Ťionat toate problemele ┼ú─ârii, dar a dat ├«ncredere tinerilor. Istoria mergea mai departe.

Capitolul 5: Adev─âr sau minciuni

Surkov (Aproapelui Zero)

Dac─â cet─â╚Ťenii pot fi men╚Ťinu╚Ťi ├«n incertitudine prin fabricarea regulat─â de crize, emo╚Ťiile lor pot fi gestionate ╚Öi directionate

Despre actualitate

Factualitatea nu era o con- strangere: Gleb Pavlovski, un important tehnolog politic, explica faptul c─â ÔÇ×Po┼úi s─â spui orice. S─â creezi realit─â╚Ťi". ╚śtirile internationale veneau si inlocuiasc─â ┼čtirile regionale ┼či locale, care au disp─ârut aproape compler de la televiziune. Relat─ârile din str─âin─âtate ├«nsemnau consemnarea cotidian─â a curentului etern al corup┼úiei, ipocriziei ┼či du┼čmaniei occidentale. Nimic din Europa sau din America nu era demn de emula╚Ťie. Adev─ârata schim- bare era imposibil─â i-acesta era mesajul

Factualitatea era înlocuită de un cinism intenţionat, care nu cerea privitorilor altceva decât să aprobe din cap înainte de a adormi

Despre RT

RT, emitatorul de propagand─â televizual─â pentru publicul strain, avea acela┼či obiectiv: suprimarea cunoa┼čterii care putea s─â inspire ac┼úiune ┼či transformarea emo╚Ťiei ├«n inac╚Ťiune. Acesta submina formatul buletinului de ┼čtiri prin adoptarea cu toat─â seriozitatea a unor contradic╚Ťii baroce invita un negationist al Holocaustului s─â vorbeasc─â ╚Öi ├«l identifica drept activist pentru drepturile omului, g─âzduia un neonazist ┼či il descria drept specialist ├«n Orientul Mijlociu. ├Än cuvintele lui Vladimir Putin, RT era finan├žat de guvern, astfel c─â nu poate dec├ót s─â reflecte pozi╚Ťia oficial─â a guvernului rus". Aceast─â pozi╚Ťie era absen┼úa unei lumi factuale, iar nivelul finan┼ú─ârii era de aproximativ 400 de milioane de dolari pe an. Americanii ┼či europenii descopereau ├«n acest canal un amplificator al propriilor in- doieli- uneori perfect justificate- fa┼ú─â de buna credin┼ú─â a liderilor lor ┼či vitalitatea propriilor lor canale mass-media. Sloganul RT, Indoie┼čte-te mai mult", inspira un apetit pentru ╚Öi mai mult─â incertitudine. Nu avea niciun sens s─â te ├«ndoie┼čti de factualitatea a ceea ce transmitea RT, dat fiind c─â acesta transmitea negarea factualit─â╚Ťii. Cum a spus directorul lui: ÔÇ×Nu exist─â relatare obiectiv─â". RT voia s─â transmit─â faptul c─â toat─â mass-media minte ╚Öi doar RT e onest, pentru c─â nu se preface c─â e obiectiv

Despre invazia ruseasc─â

Invazia ruseasc─â din Ucraina sudic─â ╚Öi apoi sud-estic─â a fost modest─â in termeni militari ╚Öi a implicat cea mai sofisticat─â campanie de propa- gand─â din istoria r─âzboaielor. Propaganda a lucrat la dou─â niveluri: pri- mul, ca atac direct asupra factualit─â╚Ťii, neg├ónd ceea ce era evident, p├ón─â ┼či r─âzboiul ├«nsu┼či; al doilea, ca proclamare necondi╚Ťionat─â a inocen┼úei, neg├ónd faptul c─â Rusia ar fi putut s─â fie responsabil─â pentru vreun r─âu. Niciun r─âzboi nu avea loc, iar r─âzboiul era complet justificat

Posibilitatea de a nega implauzibil

LAtacul direct al lui Putin la adresa factualit─â╚Ťii putea fi numit pe tatea de a nega implauzibil Neg├ónd ceea ce toat─â lumea ╚Ötia, Putin cre o fictiune unificatoare ├«n ╚Ťar─â ╚Öi dileme ├«n redac╚Ťiile de ┼čtiri europene americane. Jurnali╚Ötii occidentali sunt ├«nv─â╚Ťa╚Ťi s─â relateze faptele, iar pe 4 martie probele factuale c─â Rusia invadase Ucraina erau deja cople┼čitoa re. Jurnali╚Ötii ru┼či ┼či ucraineni ├«i filmaser─â pe solda╚Ťii ru┼či care defilau prin Crimeea. Ucrainenii numeau deja unit─â╚Ťile speciale ruse┼čti omule╚Ťi verzi", o sugestie glumea╚Ť─â c─â solda╚Ťii cu uniforme f─âr─â ├«nsemne trebuiau s─â provin─â din spa╚Ťiul cosmic. Solda╚Ťii nu vorbeau ucrainean─â; de aseme nea, ucrainenii din regiune au observat imediat un argou rusesc specific ora┼čelor ruse┼čti, nefolosit in Ucraina. Cum a explicat reportera Ekaterina Sergatkova, omule╚Ťii verzi nu ascund faptul c─â sunt din Rusia".

De asemenea, jurnali┼čtii occidentali sunt ├«nv─â╚Ťa╚Ťi s─â relateze diverse interpret─âri ale faptelor. Adagiul c─â o poveste poate fi privit─â din unghiuri diferite are sens atunci c├ónd cei care reprezint─â fiecare punct de vedere accept├á factualitatea lumii ┼či interpreteaz─â acela┼či set de fapte. Strategia lui Putin a neg─ârii implauzibile exploata aceast─â conven╚Ťie ├«n timp ce ii distrugea baza. Putin se pozitiona drept o latur─â a pove┼čtii ├«n timp ce zeflemisea factualitatea. V─â mint pe fa┼ú─â ┼či ┼čtim asta ┼či unii, ╚Öi al╚ŤiiÔÇŁ nu e o latur─â a pove┼čtii. E o capcan─â.

Putin ca actorul principal

Chiar dac─â au avut pe birourile lor relat─âri despre invazia ruseasc─â ├«n ultimele zile ale lui februarie ┼či primele zile ale lui martie 2014, editorii occidentali au decis s─â prezinte neg─ârile exuberante ale lui Putin. ┼×i astfel, nara╚Ťiunea invad─ârii ruse┼čti a Ucrainei a suferit o muta╚Ťie subtil├Ą, dar profund─â: ca nu se mai referea la ce li se ├«nt├ómpla ucrainenilor, ci la ceea ce pre┼čedintele rus decisese s─â spun─â despre Ucraina. Un r─âzboi real deve- nea televiziune tabloid─â, cu Putin ca erou. Mare parte a presei a acceptat rolul lui din aceast─â dram─â. Chiar ┼či atunci c├ónd editorii occidentali au devenit, cu timpul, mai critici, critica lor era ├«ncadrat─â de indoielile lor referitoare la afirma╚Ťiile Kremlinului. C├ónd Putin a recunoscut, mai t├ór ziu, c├í Rusia invadase Ucraina, asta nu a f─âcut dec├ót s─â demonstreze c─â presa occidental─â fusese ╚Öi ea un actor din acest spectacol.

Proclamarea inocen╚Ťei

Dup─â posibilitatea de a nega implauzibil, a doua strategie a propagan- dei ruse┼čti a fost proclamarea inocentei. Invazia trebuia inteleas─â nu ca un atac al unei ╚Ť─âri mai puternice impotriva unui vecin mai slab, ├«ntr-un moment de extrem─â vulnerabilitate a acestuia, ci ca revolt─â virtuoas─â a unui popor oprimat impotriva unei conspira╚Ťii globale cople╚Öitoare. Cum a spus Putin pe 4 martie: Uneori am senza╚Ťia c─â dincolo de balta cea mare, in America, oamenii stau ├«ntr-un laborator ╚Öi intreprind expe- rimente, ca ╚Öi cum ar experimenta pe ┼čobolani, f─âr─â s─â ├«n╚Ťeleag─â, de fapt, consecin╚Ťele a ceea ce fac". R─âzboiul nu avea loc, dar, dac─â ar fi avut loc, de vin─â era America ┼či, dat fiind c─â America era o superputere, orice era permis ca r─âspuns la r─âutatea ei omnipotent─â. Dac─â Rusia invadase, ceea ce, cumva, f─âcea ┼či nu f─âcea ├«n acela╚Öi timp, ru┼čii ar fi avut ├«ntreaga justi- ficare de a face sau de a nu face asta.

Alegerea tacticii invaziei servea acestei strategii a inocen┼úei. Absen┼úa insemnelor de pe uniforme ┼či de pe armele, blindajele, echipamentele ┼či vehiculele ruse╚Öti nu a p─âc─âlit pe nimeni din Ucraina. Ideea era de a crea ambian┼úa unui spectacol de televiziune ├«n care ni╚Öte oameni eroici din regiune luau m─âsuri neobi╚Önuite impotriva puterii americane titanice. Ru┼čii trebuiau s─â cread─â absurdul: c─â solda╚Ťii pe care ii vedeau pe ecranele de televizor nu erau propria lor armat─â, ci o ga┼čc─â dezorganizat─â de rebeli ucraineni indr─âzne┼úi care ap─ârau onoarea poporului lor impotriva unui regim nazist sprijinit de infinita putere american─â. Absen┼úa ├«nsemnelor nu era menit─â s─â fie o prob─â, ci un indiciu despre cum ar fi trebuit s─â ur- m─âreasc─â intriga privitorii ru╚Öi. Nu era menit─â s─â conving─â ├«n sens factual. ci s─â ├«ndrume ├«n sens narativ

TODO Conflicte ├«nghe╚Ťate

In vara lui 2014, dup─â ce adusese Donbasul ├«n acest punct. Girkin a fost retras ├«n Rusia. Noul ┼čef al securit─â╚Ťii, Vladimir Antiufeev, era cel mai important specialist al Rusiei ├«n acea form─â de teatru geopolitic cunoscu t├í drept conflict inghetat". Intr-un conflict inghetat, Rusia ocup─â mici p─âr╚Ťi ale unei ╚Ť─âri din apropiere (Moldova, incep├ónd cu 1991, Georgia. ├«ncep├ónd cu 2008, Ucraina, incep├ónd cu 2014) ┼či apoi i┼či prezint─â pro pria ocupa╚Ťie drept problem─â intern─â care ├«i ├«mpiedic─â pe acei vecini si aib─â rela╚Ťii mai apropiate cu Uniunea European─â sau NATO. Intr-un conflict inghetat, sentimentele popula╚Ťiei locale conteaz─â doar ca resurs─â politic─â. Localnicii pot fi ├«ncuraja╚Ťi s─â ucid─â ╚Öi s─â moar─â. dar aspira╚Ťiile lor personale nu pot fi implinite, dat fiind ca scopul inghe ╚Ť─ârii unui conflict este Impiedicarea solu┼úion─ârii lui.

(poza de pe pagina 157)

R─âzboiul din Ucraina

Jukov descria primul atac al unei masive campanii de artilerie ├«n- dreptate ├«mpotriva armatei ucrainene. Ea a durat patru s─âpt─âm├óni. P├ón─â la 8 august, artileria rus─â a tras regulat din cel pu╚Ťin 66 de pozi╚Ťii, ata- curile venind din partea ruseasc─â a frontierei. Unit─â╚Ťile precum cea a lui Jukov erau neputincioase. ├Än r─âzboiul informa╚Ťional, Ucraina s-a aflat constant ├«n dezavantaj - unii observatori europeni ╚Öi americani ├«nc─â nu erau siguri c─â are loc un r─âzboi sau c─â agresorul era Rusia. ├Än aceast─â cea╚Ť─â informa╚Ťional─â, un atac ucrainean asupra teritoriului rusesc ar fi fost un dezastru politic. ┼×i astfel, r─âzboiul informational a determinat condi╚Ťiile r─âzboiului din teren. Rusia putea s─â bombardeze Ucraina de pe teritoriul ei f─âr─â consecin┼úe, dar Ucraina nu putea s─â ia ├«n considerare un r─âspuns cu aceea╚Öi moned─â. Unii solda╚Ťi ucraineni afla╚Ťi sub focul de artilerie chiar au fugit peste grani╚Ť─â, ├«n Rusia, deoarece ╚Ötiau c─â terito- riul rusesc avea s─â fie protejat. ├Äntre timp, jurnali┼čtilor ru┼či de la grani┼úa ruso-ucrainean─â nu le era greu s─â vad─â c─â ÔÇ×Rusia bombardeaz─â Ucrai- na de pe teritoriul rusesc". Cet─â╚Ťenii ru┼či din zona de grani╚Ť─â ├«i filmau pe solda┼úii ru┼či ├«n ac┼úiune. Soldatul rus Vadim Gregoriev, ├«ncartiruit ├«n Mateiovo Kurgan, ├«n Rusia, a postat m├óndru faptul c─â,,toat─â noaptea pis─âm Ucraina"

Afd-ul și Rusia

Germania, iar ea avea s─â beneficieze de sprijin rusesc: un nou partid ger- man de dreapta dur─â numit AfD (Alternative f├╝r Deutschland, Alterna tiva pentru Germania). Plasat undeva ├«ntre radicalii de la Yalta ┼či pari. dele mai tradi╚Ťionale, AfD avea s─â devin─â favoritul Moscovei. Liderul lui, Alexander Gauland, fost membru al Uniunii Cre┼čtin-Democrate de centru-dreapta, a acceptat linia Rusiei referitoare la Crimeea ┼či ┼či-a po- zi╚Ťionat partidul ca alternativ─â prorus─â chiar ├«n timp ce Moscova ataca cercurile conduc─âtoare germane. ├Än toamna lui 2014, Rusia a atacuri cibernetice ├«mpotriva parlamentului german ┼či a unor institu╚Ťii germane de securitate. ├Än mai 2015, Bundestagul a fost atacat iar. In aprilie 2016, Uniunea Cre╚Ötin-Democrat─â - cel mai mare partid politic din Germania, condus de Angela Merkel - a fost atacat─â ╚Öi ea. Dar cea mai important─â campanie ├«ntreprins─â pentru sprijinirea extremei drepte germane, ├«mpotriva centrului german, avea s─â fie una public─â. Ea avea s─â exploateze o anxietate ├«mp─ârt─â┼čit─â de ru┼či ┼či germani, Islamul, ├«mpotriva inamicului comun al Moscovei ┼či AfD-ului, cancelarul Angela Merkel. intreprins

Confruntat─â cu num─ârul cresc├ónd al refugia┼úilor din Siria (ca ╚Öi al mi- gran┼úilor care fugeau din Africa), Merkel a adoptat o pozi╚Ťie nea╚Öteptat─â: Germania avea s─â accepte un mare num─âr de refugia┼úi, mai mul╚Ťi dec├ót vecinii ei, mai mul╚Ťi dec├ót ar fi dorit votan╚Ťii ei. La 8 septembrie 2015, guvernul german a anun┼úat c─â pl─ânuie╚Öte s─â primeasc─â jum─âtate de mili- on de refugia┼úi pe an. F─âr─â s─â fie o coinciden┼ú─â, Rusia a ├«nceput s─â bom- bardeze Siria trei s─âpt─âm├óni mai t├órziu. ├Äntr-un discurs de la Na╚Ťiunile Unite din 28 septembrie 2015, Putin a propus o armonizare" a Eurasiei cu Uniunea European─â. Rusia avea s─â bombardeze Siria ca s─â genereze refugia┼úi, apoi s─â-i ├«ncurajeze pe europeni s─â se intre ├«n panic─â. Asta avea s─â ajute AfD ╚Öi, astfel, s─â fac─â Europa mai asem─ân─âtoare cu Rusia.

Bombele ruse┼čti au ├«nceput s─â cad─â ├«n Siria a doua zi dup─â discursul lui Putin. Aeronavele ruse┼čti au lansat bombe imprecise (proaste") de la mari altitudini. Chiar dac─â ┼úintele erau militare, bombardarea imprecis─â ar fi garantat mai mult─â distrugere ╚Öi mai mul╚Ťi refugia┼úi care ├«┼či croiau drum spre Europa. Dar, ├«n general, Rusia nu a fintit baze ISIS. Organi- za╚Ťiile pentru drepturile omului au relatat despre bombardamente ruse┼čti asupra unor moschei, clinici, spitale, tabere de refugia┼úi, uzine de tratare a apei ┼či ora┼če ├«n general. Decizia lui Merkel de a accepta refugia┼úi sirieni era motivat─â de istoria anilor ‘30, c├ónd Germania nazist─â ├«┼či transformase propriii cet─â┼úeni evrei in refugia┼úi. Reac╚Ťia ruseasc─â era, efectiv, de a spu- ne: dac─â Merkel vrea refugia┼úi, noi o s─â i-i oferim, ┼či vom folosi aceast─â chestiune pentru a-i distruge guvernul ┼či democra╚Ťia german─â. Rusia a furnizat nu doar refugia┼úii, ci ┼či imaginea lor de terori┼čti ┼či violatori.

Cazul Lisa Noastr─â

Nu cu mult ├«naintea cazului ÔÇ×Lisei noastre", Amnesty International publicase primul din mai multe rapoarte despre bombardamentele ru se┼čti asupra unor ╚Ťinte civile din Siria. De asemenea, Physicians for Hu- man Rights documentaser─â atacurile ruse╚Öti asupra unor clinici ┼či spitale. La 8 decembrie 2015, de exemplu, loviturile aeriene ruse┼čti au distrus Spitalul al-Burnas, cea mai mare clinic─â pediatric─â din Ildib-ul rural din vest, r─ânind doctori ┼či asistente ┼či ucig├ónd alte persoane. Oamenii reali uci┼či ┼či mutila╚Ťi de atacurile ruse╚Öti, fetele, b─âie╚Ťii, femeile ┼či b─ârba┼úii care au murit ├«n bombardamente au fost ├«nveli╚Ťi ├«n spectrul Islamului ca vio- lator colectiv. Refugia┼úii din Siria, ca ┼či cei din Ucraina, erau subsuma┼úi unei fic╚Ťiuni a inocen┼úei ruse╚Öti. Violarea imaginar─â a unei singure fete era menit─â s─â r─âstoarne valen┼úa ├«ntregii povesti.

Capitolul 6: Egalitate sau oligarhie

Trump

C├ónd a c├ó┼čtigat alegerile preziden╚Ťiale din noiembrie, Trump a fost aplaudat in parlamentul rus. Trump i-a telefonat rapid lui Putin, ca s├ą fie felicitat. Kiselev, figura principal─â a mass-mediei ruse, l-a omagiat pe Trump ├«n emisiunea lui de duminic─â seara, Vesti Nedeli, prezent├óndu-l drept simbolul revenirii b─ârb─â┼úiei ├«n politic─â. Kiselev a fantazat ├«n fa┼úa privitorilor lui la faptul c─â Trump satisf─âcea blonde, inclusiv pe Hillary Clinton. Era ├«nc├óntat c─â ÔÇ×├«n vocabularul lui Trump nu exist─â cuvintele democra┼úie ┼či ┬źdrepturi ale omului". Kiselev a sus╚Ťinut, ├«n timp ce descria o ├«nt├ólnire dintre Trump ┼či Obama, c─â Obama flutura bra┼úele de parc─â era ├«n jungl─â". ├Än comentariul lui despre ├«nvestirea lui Trump, a spus c─â Michelle Obama ar─âta ca o menajera.

Trump și Deutsche Bank

La sf├ór┼čitul anilor ‘90, Trump era considerat de regul─â necreditabil ╚Öi falit. Datora aproximativ patru miliarde de dolari c─âtre mai mult de 70 de b─ânci, dintre care aproximativ 800 de milioane erau garantati perso- nal. Nu a manifestat niciodat─â vreo ├«nclina┼úie sau capacitate de a-┼či achita aceste datorii. Dup─â falimentul lui din 2004, nicio banc─â american─â nu-i mai ├«mprumuta bani. Singura care a f─âcut asta a fost Deutsche Bank, al c─ârei colorat palmares de scandaluri ├«i dezmintea renumele serios. ├Än mod interesant, ├«ntre 2011 ╚Öi 2015 Deutsche Bank a sp─âlat aproximativ 10 miliarde de dolari pentru clien╚Ťi ru╚Öi. La fel de interesant, Trump a refuzat s─â-┼či achite datoriile c─âtre Deutsche Bank

Trump și oferte rusești

Ofertele ruse┼čti erau greu de refuzat: milioane de dolari pl─âti╚Ťi imediat lui Trump, un procent din profituri pentru Trump, numele lui Trump pe o cl─âdire, dar nicio investi╚Ťie necesar─â din partea lui Trump. Ace┼čti ter- meni conveneau ambelor p─âr╚Ťi. ├Än 2006, cet─â┼úenii fostei Uniuni Sovietice au finan╚Ťat construc╚Ťia lui Trump SoHo ╚Öi i-au dat lui Trump 18% din profituri, chiar dac─â el nu a contribuit cu niciun ban. ├Än cazul lui Felix Sater, apartamentele erau sp─âl─âtorii de bani. Sater, un american de origine rus─â, era consilier de rang superior al Trump Organisation ╚Öi lucra ├«ntr-un birou din Trump Tower aflat cu dou─â etaje sub cel lui Trump. Donald Trump depindea de banii ruse╚Öti pe care Sater ├«i aducea prin intermediul unei entit─â╚Ťi cunoscute drept Bayrock Group. Sater a aranjat ca unele per- soane din lumea postsovietic─â s─â cumpere apartamente prin intermediul unor companii fictive. ├Äncep├ónd din 2007, Sater ┼či Bayrock l-au ajutat pe Trump s─â parcurg─â lumea ┼či s─â coopereze la cel pu╚Ťin patru proiecte. Unele dintre acestea au e┼čuat, dar Trump a f─âcut bani chiar ╚Öi a╚Öa.

Trump și Putin

Rusia nu e o ┼úar─â bogat─â, dar bog─â╚Ťia e foarte concentrat─â. Astfel, este o practic─â obi╚Önuit─â ca ru┼čii s─â ofere bani cu u╚Öurin╚Ť─â, ├«ndator├ónd pe cine- va, ╚Öi s─â spun─â mai t├órziu care e pre╚Ťul serviciilor. ├Än calitate de candidat la pre╚Öedin╚Ťie, Trump a ├«nc─âlcat o tradi┼úie de decenii refuz├ónd s─â ├«╚Öi fac─â publice declara╚Ťiile de venituri, probabil pentru c─â acestea ar fi dezv─âluit profunda lui dependen╚Ť─â de capitalul rusesc. Chiar ┼či dup─â ce ┼či-a anun┼úat candidatura la func╚Ťia de pre┼čedinte, ├«n iunie 2015, Trump ├«ncheia afaceri lipsite de riscuri cu ru┼čii. ├Än octombrie 2015, aproape de momentul unei dezbateri preziden╚Ťiale republicane, a semnat o scrisoare de inten╚Ťie pen- tru ca ru┼čii s─â construiasc─â ├«n Moscova un turn pe care s─â pun─â numele lui. A anun┼úat pe Twitter c─â ÔÇ×Putin ├«l iube┼čte pe Donald Trump".

Amprenta tehnologii asupra societ─â╚Ťii

In anii ‘70 ┼či ‘80, r─âzboiul rece a fost o competi╚Ťie tehnologic pe consumul vizibil de bunuri atr─âg─âtoare din lumea real─â. T├órile nord-ame ricane ┼či vest-europene erau atunci ├«ntr-un avantaj evident, iar in 1991 Uniunea Sovietic─â s-a pr─âbu╚Öit. In deceniile doi ╚Öi trei ale secolului XXX ├«n timp ce un internet nereglementat intra ├«n majoritatea gospod─âriile americane (dar nu ╚Öi ruse╚Öti), rela╚Ťia dintre tehnologie ╚Öi via╚Ť─â s-a schim bat, iar odat─â cu ea a suferit o muta╚Ťie ╚Öi echilibrul de putere. In 2016, americanul obi┼čnuit petrecea deja peste zece ore pe zi ├«n fa╚Ťa ecranelor, majoritatea acestora apar╚Ťin├ónd unor aparate conectate la internet. In ÔÇ×Oamenii g─âuno┼či", T.S. Eliot spunea c─â ÔÇ×Intre idee/ ╚śi realitate/ Intre mi┼čcare/ ┼×i fapt─â/ Se las─â umbra"." In America anilor 2010-2015, umbra era internetul, care-i scinda pe oameni de ceea ce credeau ei c─â fac. ├Än 2016, deja tehnologia nu mai facea ca societatea american─â s─â par─â mai bun─â lumii exterioare. ├Än schimb, tehnologia oferea o perspectiv─â mai bun─â asupra societ─â╚Ťii americane ┼či min╚Ťilor americane individuale.

In romanul 1984 al lui George Orwell, eroului i se spune: ÔÇ×Ai s─â fi gaunos. Noi te vom stoarce de tot ce ai ├«n tine ╚Öi pe urm─â te vom umple cu noi ├«n┼čine".“In deceniul doi al secolului XXI, competi┼úia nu se mai referea la obiecte reale care puteau fi cump─ârate- ca ├«n timpul r─âzbo iului rece, ci la st─âri psihologice care puteau fi produse. Economia ruseasc─â nu trebuia s─â produc─â ceva cu valoare material─â, ┼či nici nu f─âcea asta. Politicienii ru┼či trebuiau s─â foloseasc─â tehnologiile create de al╚Ťii pentru a modifica st─ârile mentale, ┼či asta au f─âcut. Odat─â ce competi╚Ťia a inceput s─â ├«nsemne manipularea invizibil─â a personalit─â╚Ťilor, nu a fost deloc surprinz─âtor c─â Rusia a c├ó╚Ötigat.

FSB, GRU

FSB-ul rusesc ┼či serviciul secret al armatei ruse (GRU), ambele active ├«n Ucraina, aveau s─â ia parte, tot impreun─â, la r─âzboiul cibernetic impotri va Statelor Unite. Centrul rusesc dedicat r─âzboiului cibernetic, cunoscut drept Agen╚Ťia pentru Cercetarea Internetului, a manipulat opinia public─â european─â ┼či american─â ├«n ceea ce prive┼čte r─âzboiul Rusiei din Ucraina. In iunie 2015, c├ónd Trump ┼či-a anun┼úat candidatura, Agen╚Ťia pentru Cer- cetarea Internetului a fost extins─â, pentru a include ╚Öi un Departament American. Aproximativ 90 de noi angaja┼úi s-au dus s─â lucreze la SEDIUL din Sankt Petersburg, ├«n timp ce al┼úii au fost trimi┼či ├«n misiune ├«n Statele Unite. Agen┼úia pentru Cercetarea Internetului a angajat, de asemenea, ┼či aproximativ 100 de activi╚Öti politici americani care nu ╚Ötiau pentru cine lucreaz─â. Agen┼úia pentru Cercetarea Internetului a lucrat al─âturi de servi- ciile secrete ruse╚Öti pentru a-l trimite pe Trump ├«n Biroul Oval.

Războiul cibernetic împotriva SUA

In 2016, era evident c─â ru┼čii erau entuziasma╚Ťi de aceste noi posibili- t─â╚Ťi. ├Än februarie acel an, Andrei Krucik, consilierul pentru cibernetic─â al lui Putin, se l─âuda:,,Suntem pe punctul de a dob├óndi ├«n arena informa╚Ťi- onal─â ceva care ne va permite s─â vorbim cu americanii de la egal la egal”. ├Än mai, un ofi╚Ťer al GRU s-a l─âudat c─â organiza╚Ťia lui urma s─â se r─âzbune pe Hillary Clinton ├«n numele lui Vladimir Putin. ├Än octombrie, cu o lun─â ├«naintea alegerilor, Perv├«i Kanal a publicat o lung─â ╚Öi interesant─â me- dita╚Ťie asupra pr─âbu┼čirii iminente a Statelor Unite. ├Än iunie 2017, dup─â victoria Rusiei, Putin a vorbit el ├«nsu┼či, spun├ónd c─â nu negase niciodat─â c─â unii voluntari ru╚Öi purtaser─â un r─âzboi cibernetic ├«mpotriva Statelor Unite. Era formularea exact─â pe care o folosise pentru a descrie invadarea ruseasc─â a Ucrainei: c─â nu negase niciodat─â c─â existau voluntari. Putin recuno┼čtea, f─âc├ónd cu ochiul, c─â Rusia ├«nvinsese Statele Unite intr-un r─âzboi cibernetic. ├Än iulie 2018, Putin a confirmat ceea ce era evident: ÔÇ×Da, am vrut ca el s─â c├ó┼čtige".

Campania electorală și platformele sociale

Dup─â toate probabilit─â╚Ťile, majoritatea votan╚Ťilor americani au fost expu┼či propagandei ruse╚Öti. E elocvent faptul c─â Facebook a inchis 5.8 milioane de conturi false imediat inaintea alegerilor din noiembrie 2016 Acestea fuseser─â folosite pentru a promova mesaje politice. In 2016, aproximativ un milion de pagini de pe Facebook foloseau o unealth car le permitea s─â genereze artificial zeci de milioane de like-uri, ├«mpin- g├ónd astfel anumite ┼čtiri, de obicei inventate, ├«n newsfeed-ul americanilor ne┼čtiutori. Una dintre cele mai evidente interven╚Ťii ruse┼čti au fost cele 470 de pagini de Facebook plasate de Agen╚Ťia pentru Cercetarea Inter- netului a Rusiei, dar pretinse a fi pagini ale unor organiza╚Ťii sau mi┼čc─âri politice americane. ┼×ase dintre aceste pagini aveau c├óte 340 de milioane de distribuiri de con╚Ťinut pe Facebook fiecare, ceea ce ar indica faptul c─â toate la un loc aveau miliarde de distribuiri. 137 de milioane de ame- ricani aveau s─â voteze; 126 de milioane de americani au v─âzut con┼úinut rusesc pe Facebook. Campania ruseasc─â a inclus ╚Öi cel pu╚Ťin 129 de pa- gini de evenimente, care au ajuns la cel pu┼úin 336 300 de oameni. Ru┼čii care lucrau la tastatur─â ├«n Sankt Petersburg i-au f─âcut pe americani s─â ia parte la cel pu┼úin o duzin─â de evenimente, toate cu teme drastice. Imediat Inaintea alegerilor, Rusia a plasat 3 000 de reclame pe Facebook ┼či le-a promovat ca meme prin cel pu╚Ťin 180 de conturi de Instagram. Acele reclame au fost v─âzute de 5,8 milioane de americani inaintea alegerilor. Rusia putea s─â fac─â asta f─âr─â s─â includ─â informa╚Ťii despre cine pl─âtise pen- tru acele reclame, l─âs├óndu-le americanilor impresia c─â propaganda str─âin─â era o discu┼úie american─â. Atunci c├ónd cercet─âtorii au ├«nceput s─â calculeze amploarea expunerii americane la propaganda ruseasc─â, Facebook ╚Ötergea tot mai multe date, ceea ce sugereaz─â c─â aceast─â campanie ruseasc─â a fost st├ónjenitor de eficient─â. Mai t├órziu, compania le-a spus investitorilor c─â nu mai pu╚Ťin de 60 de milioane de conturi erau false.

Twitter și campania electorală

Mai t├órziu, dup─â ce r─âul fusese f─âcut, Twitter a g─âsit 50 000 de bo┼úi ruse┼čti. Dup─â alegeri, Twitter a identificat 3 814 conturi care serveau Agen╚Ťia pentru Cercetarea Internetului a Rusiei ┼či au anun- fat c─â acestea ajunseser─â la 1,4 milioane de americani. Aproximativ trei milioane de post─âri ruse╚Öti ostile de Twitter au fost ulterior catalogate ╚Öi ├«nregistrate. Dup─â ce a ├«nceput s─â cerceteze, Twitter a putut identifica aproximativ un milion de conturi suspecte pe zi.

Twitter și campania electorală 2

Dup─â ce ├«┼či folosise bo╚Ťii de Twitter pentru a ├«ncuraja un vot pentru Ie╚Öire la referendumul referitor la Brexit, Rusia i-a eliberat acum ├«n Sta tele Unite. ├Än mai multe sute de cazuri (cel pu╚Ťin), exact aceia╚Öi bo┼úi care lucraser─â ├«mpotriva Uniunii Europene au atacat-o pe Hillary Clinton. Mare parte a traficului bo╚Ťilor str─âini era publicitate negativ─â despre ea. C├ónd ea s-a ├«mboln─âvit, pe 11 septembrie 2016, bo┼úii ru╚Öi au amplifi cat masiv scara evenimentului, cre├ónd pe Twitter un trend sub hastagul #HillaryDown". In unele momente cruciale, trolii ╚Öi bo╚Ťii ru╚Öi au trecut ╚Öi la sprijinirea direct─â a lui Trump. Trolii ┼či bo┼úii ru┼či l-au l─âudat pe Donald Trump, precum ┼či Conven┼úia Na┼úional─â Republican─â pe Twit- ter. C├ónd Trump a trebuit s─â participe la o dezbatere cu Clinton, ceea ce constituia un moment dificil pentru el, trolii ╚Öi bo╚Ťii ru╚Öi au umplut eterul cu afirma┼úii c─â el c├ó┼čtigase sau c─â dezbaterea fusese cumva m─âsluit─â ├«mpotriva lui. ├Än state cruciale ├«n care rezultatul votului era incert, dar ├«n care Trump a c├ó┼čtigat ├«n cele din urm─â, activitatea bo╚Ťilor s-a intensificat ├«n zilele dinaintea alegerilor. ├Än ziua alegerilor, bo╚Ťii luptau sub hasta- gul #WarAgainst Democrats". Dup─â victoria lui Trump, cel pu╚Ťin 1 600 dintre acei bo┼úi care lucraser─â ├«n beneficiul lui s-au apucat s─â lucreze ├«m- potriva lui Macron ╚Öi pentru Le Pen ├«n Fran┼úa ┼či ├«mpotriva lui Merkel ┼či pentru AfD ├«n Germania. Chiar ┼či la acest cel mai elementar nivel tehnic, r─âzboiul ├«mpotriva Statelor Unite a fost ┼či r─âzboiul ├«mpotriva Uniunii Europene.

Trump și agresiunea sexuală

Unele e-mailuri scurse au venit ├«n ajutor c├ónd Trump avea dificult─â╚Ťi. Pe 7 octombrie, Trump a p─ârut s─â aib─â probleme, c├ónd o ├«nregistrare a dezv─âluit viziunea lui c─â b─ârba┼úii puternici trebuie s─â agreseze sexual femeile. La 30 de minute dup─â ce ├«nregistrarea a fost publicat─â, Rusia a f─âcut publice e-mailurile pre┼čedintelui campaniei lui Clinton, John Po desta, ├«ngreun├ónd astfel o discu┼úie serioas─â despre trecutul lui Trump de pr─âd─âtor sexual. Trolii ╚Öi bo╚Ťii ru╚Öi au ├«nceput apoi s─â lucreze, bagateli- z├ónd sus┼úinerea de c─âtre Trump a agresiunii sexuale ╚Öi ├«ndrum├óndu-i pe utilizatorii de Twitter c─âtre informa┼úiile plantate de ru┼či. Apoi trolii ╚Öi bo- ╚Ťii ru╚Öi au ajutat la aranjarea e-mailurilor lui Podesta ├«n dou─â pove┼čti fic╚Ťi- onale, una despre un circuit pedofil legat de o pizzerie ╚Öi alta despre unele practici satanice. Acestea au servit la distragerea aten┼úiei sus┼úin─âtorilor lui Trump de la m─ârturisirea acestuia c─â e un pr─âd─âtor sexual, ajut├óndu-i s─â se g├óndeasc─â la ╚Öi s─â vorbeasc─â despre altceva. Aproximativ o treime din americanii adul╚Ťi au preferat s─â cread─â o fic╚Ťiune ruseasc─â despre un po- litician american. Dup─â ce Rusia i-a oferit pu╚Ťin timp, Trump a ├«ncercat s─â le cumpere pe femeile cu care avusese aventuri sau pe care le pl─âtise pentru sex, probabil pentru a preveni alte dezv─âluiri. Mai t├órziu, Michael Cohen, avocatul ┼či intermediarul lui Trump, s-a recunoscut vinovat de infrac┼úiunea federal─â de fraud─â cu fondurile de campanie. La instruc╚Ťiu- nile lui Trump, el le-a pl─âtit pe acele femei, ca s─â ajute campania.

Putin ╚Öi sursa informa╚Ťiilor

├Än 2016, americanii au depins de Rusia f─âr─â s─â-┼či dea seama c─â se ├«nt├ómpl─â asta. Majorita- tea americanilor au urmat sfatul lui Vladimir Putin referitor la lectura e-mailurilor piratate: Chiar e important cine a dezv─âluit informa┼úia?", a intrebat Putin. ÔÇ×Important este ceea ce con┼úine informa╚Ťia respectiv─â." Dar cum r─âm├óne cu sursele accesibile de la care sunt oamenii distra┼či, acaparati fiind de emo╚Ťia dezv─âluirii? ┼×i cum r─âm├óne cu toate celelalte secrete care nu sunt dezv─âluite, deoarece puterea respectiv─â prefer─â s─â nu le dezv─âluie? Drama dezv─âluirii unui lucru ne face s─â uit─âm c─â alte lucruri r─âm├ón ascunse. Nici ru┼čii, nici surogatele lor nu au f─âcut public─â informa╚Ťie despre republicani, despre campania lui Trump sau, la urma urmei, despre ei ├«n┼či┼či. Niciunul dintre ace┼čti declara┼úi c─âut─âtori ai adev─â rului care au publicat pe internet e-mailuri confiden┼úiale nu a avut nimic de spus despre rela┼úia dintre campania lui Trump ┼či Rusia.

Trump, ginerele și Deutsche Bank

De-a lungul campaniei, indiferent dac─â, formal, la conducerea ei se afla Manafort sau Bannon, Trump a contat pe ginerele lui implicat ├«n afaceri imobiliare, Jared Kushner. Spre deosebire de Manafort, care avea un trecut, ┼či de Bannon, care avea o ideologie, Kushner era legat de Ru- sia doar prin bani ╚Öi ambi╚Ťie. Era mai u┼čor s─â urm─âre╚Öti acele conexiuni observ├ónd t─âcerile lui. Dup─â victoria ├«n alegeri a socrului s─âu, Kushner a omis s─â aminteasc─â faptul c─â firma lui, Cadre, primise o investi┼úie im- portant─â din partea unui rus ale c─ârui companii ├«ndreptaser─â un miliard de dolari c─âtre Facebook ┼či 191 de milioane de dolari c─âtre Twitter, ├«n beneficiul statului rus. De asemenea, merita remarcat c─â Deutsche Bank, care sp─âlase miliarde pentru oligarhii ru╚Öi, singura banc─â ├«nc─â dispus─â s─â-l ├«mprumute pe socrul lui, i-a acordat lui Kushner un ├«mprumut de 285 de milioane de dolari cu doar c├óteva s─âpt─âm├óni ├«nainte de alegerile preziden┼úiale..

Michael Flynn

Un al treilea consilier pentru politic─â extern─â era generalul ├«n retragere Michael Flynn. Chiar dac─â fusese ┼čeful Defense Intelligence Agency ╚Öi era luat ├«n considerare pentru postul de consilier pentru securitatea na╚Ťi- onal─â, Flynn a luat ilegal bani de la unele guverne str─âine f─âr─â s─â declare c─â f─âcuse asta, ├«n timp ce distribuia ├«ntruna pe Twitter diverse teorii ale conspira╚Ťiei. Flynn a r─âsp├óndit ideea c─â Hillary Clinton era o sus┼úin─âtoare a pedofiliei. Era at├ót de fascinat de aceast─â poveste r─âsp├óndit─â entuziast de Rusia, ├«nc├ót sus┼úinea c─â liderii democra╚Ťi luau parte la ritualuri satanice. ┼×i-a folosit contul de Twitter pentru a r─âsp├óndi acea poveste ╚Öi, astfel, asemenea mai multor adepti americani ai teoriei conspira╚Ťiei, a devenit participant la m─âsurile active ruse┼čti ├«ndreptate ├«mpotriva Statelor Unite.

Trump și conexiunile lui

ling Flynn, Trump ┼či-a umplut cabinetul cu oameni care aveau conexiuni uimitor de str├ónse cu o putere str─âin─â. Jeff Sessions, un senator die Alabama care il sustinuse de timpuriu pe Trump, a avut multiple contacte cu ambasadorul rus in 2016. Sessions a min┼úit in aceast─â privin in Congres, la audierile pentru confirmarea lui ├«n func╚Ťia de procuror general, comitand astfel sperjur pentru a deveni cel mai ├«nalt oficial din domeniul aplic─ârii legii ├«n SUA.

Ministrul pentru comert al lui Trump a avut tranzac╚Ťii financiare cu ni oligarhi ru┼či ┼či, de fapt, chiar cu familia lui Putin. In 2014, Wilbur Ross a devenit vicepre╚Öedinte ┼či investitor proeminent al Bank of Cyprus, un paradis offshore al oligarhilor ru╚Öi. Ross a ocupat acest post ├«ntr-un mo- ment ├«n care ru┼čii care ├«ncercau s─â evite sanc╚Ťiunile ├«┼či transferau activele ├«n astfel de locuri. El a lucrat ├«mpreun─â cu Vladimir Strjalkovski, care fusese coleg cu Putin in KGB. Un investitor important al b─âncii era ┼či Viktor Vek- selberg, un oligarh rus important, ├«n care Putin avea ├«ncredere. Vekselberg era cel care finan┼úase reinhumarea r─âm─â╚Öi╚Ťelor lui Ivan Ilin in 2015.

Dup─â ce a fost numit ministru pentru comert, Ross a demisionat din postul lui de la Bank of Cyprus, dar a p─âstrat o leg─âtur─â personal─â nedez- v─âluit─â cu cleptocra╚Ťia rus─â. Era unul dintre proprietarii unei companii maritime, Navigator Holdings, care transporta gaze naturale ruse┼čti pen- tru o companie ruseasc─â numit─â Sibur. Unul dintre proprietarii compa- niei Sibur era Ghenadi Timcenko, partener de judo ┼či prieten apropiat al lui Putin. Altul era Kiril ┼×amalov, ginerele lui Putin. Ross era ├«n leg─âtur─â cu insu┼či centrul oligarhiei Rusiei, familia Putin. Ca ministru american, era in pozi╚Ťia de a c├ó┼čtiga bani f─âc├ónd pe plac Rusiei. Dat fiind c─â sanc┼úi unile americane includeau ┼či interzicerea transferurilor tehnologice care puteau ajuta la extragerea gazelor naturale, Ross era in pozi╚Ťia de a profita personal de pe urma ridic─ârii sanc╚Ťiunilor.

Fic╚Ťiunea Trump, om de afaceri plin de succes

Rusia a facilitat ┼či sus┼úinut fic╚Ťiunea ÔÇ×Donald Trump, om de afaceri plin de succes" ┼či a livrat acea fic╚Ťiune americanilor, ca ├«nc─ârc─âtur─â a unei arme cibernetice. Efortul rusesc a avut succes deoarece Statele Unite sunt mult mai asem─ân─âtoare Federa╚Ťiei Ruse dec├ót le-ar pl─âcea s─â cread─â ame- ricanilor. Pentru c─â f─âcuser─â deja trecerea de la politica inevitabilit─â╚Ťii la politica eternit─â┼úii, liderii ru╚Öi aveau instincte ┼či tehnici care, dup─â cum s-a dovedit, corespundeau unor tendin╚Ťe emergente ale societ─â┼úii ameri- cane. Moscova nu ├«ncerca s─â proiecteze un ideal propriu, ci doar folosea o minciun─â gigantic─â pentru a produce r─âul ├«n Statele Unite.

Despre presa american─â

L├Än unele privin┼úe importante, presa american─â devenise asemenea ce- lei ruse╚Öti, ceea ce ├«i f─âcea pe americani vulnerabili la tactici ruse╚Öti. Expe- rien┼úa Rusiei arat─â ce se ├«nt├ómpl─â cu politica atunci c├ónd ┼čtirile ├«┼či pierd reperele. Rusiei ├«i lipse╚Öte jurnalismul local ┼či regional. O mic─â parte a mass-mediei ruse┼čti se preocup─â de experien╚Ťele cet─â╚Ťenilor ru╚Öi. Televi- ziunea rus─â direc┼úioneaz─â ne├«ncrederea generat─â de acest lucru ├«mpotriva altor oameni, din afara Rusiei. Prin sl─âbiciunea presei sale locale, America a ajuns s─â semene cu Rusia. Statele Unite se m├óndreau c├óndva cu o re╚Ťea impresionant─â de ziare regionale. Dup─â criza financiar─â din 2008, presa local─â american─â, deja sl─âbit─â, a fost l─âsat─â s─â se pr─âbu┼čeasc─â. ├Än fiecare zi a lui 2009; aproximativ 70 de angaja╚Ťi la ziare ┼či reviste americane ┼či-au pierdut slujba. Pentru americanii din interiorul ╚Ť─ârii, asta a ├«nsem- nat sf├ór┼čitul ┼čtirilor despre via┼ú─â ┼či ascensiunea a altceva: ÔÇ×media". Acolo unde exist─â reporteri locali, jurnalismul se preocup─â de evenimente pe care oamenii le v─âd ┼či de care le pas─â. C├ónd reporterii locali dispar, ┼čtirile devin abstracte. Devin un tip de divertisment, ├«n loc s─â fie o relatare a ceva familiar.

Consumul de știri in SUA

Spre deosebire de ru┼či, americanii tind s─â consume ╚Ötiri de pe internet. Conform unui sondaj, 44% din americani consum─â ┼čtiri de pe o singu- r├ą platform─â de internet: Facebook. Interactivitatea internetului creeaz─â impresia de efort mental, ├«n timp ce st├ónjene┼čte reflec╚Ťia. Internetul e o economie de aten┼úie, ceea ce ├«nseamn─â c─â platformele care urm─âresc pro- fitul sunt proiectate s─â scindeze aten╚Ťia utilizatorilor lor ├«n cele mai mici unit─â┼úi care pot fi exploatate prin mesaje publicitare. Dac─â e ca pe astfel de platforme s─â apar─â ┼čtiri, ele trebuie croite pentru a corespunde unei dis- ponibilit─â┼úi de aten╚Ťie reduse ╚Öi nevoii de r─âspunsuri condi╚Ťionate. ┼×tirile care ii atrag pe privitori au tendin┼úa de a crea o conexiune neuronal─â ├«ntre prejudecat─â ┼či indignare. C├ónd fiecare zi e dedicat─â desc─ârc─ârii emo┼úionale referitoare la presupu┼či inamici, prezentul devine nesf├ór┼čit, etern. ├Än aceste condi┼úii, un candidat fictional se bucur─â de un avantaj considerabil.

Fic╚Ťiunea pizzagate

Fic┼úiunile ÔÇ×pizzagate" ┼či ritualul satanic arat─â modul ├«n care interven- ╚Ťia ruseasc─â ╚Öi propagatorii teoriei conspira╚Ťiei din SUA au lucrat im- preun─â. Ambele fic╚Ťiuni au ├«nceput prin piratarea de c─âtre ru╚Öi a e-mai- lurilor lui John Podesta, pre┼čedintele campaniei electorale a lui Hillary Clinton. Unii americani ├«┼či doreau s─â cread─â c─â ceea ce e privat trebuie s─â fie misterios ╚Öi au fost convin┼či ├«n acest sens de Rusia. Podesta ┼úinea leg─âtura cu proprietarul unei pizzerii - ceea ce nu era o mare dezv─âluire. Trolii ┼či bo┼úii, unii dintre ei ru╚Öi, au ├«nceput s─â r─âsp├óndeasc─â fic╚Ťiunea c─â meniul pizzeriei era un cod pentru comandarea de copii pentru sex ┼či c─â Hillary Clinton conducea un circuit de pedofilie din subsolul pizzeriei. Info Wars, un site conspirationist proeminent din SUA, a r─âsp├óndit ┼či el povestea. Aceast─â fic╚Ťiune a luat sf├ór╚Öit cu un american real tr─âg├ónd cu un pistol real ├«ntr-un restaurant real. Jack Posobiec, popularul activist de dreapta dur─â de pe internet care r─âsp├óndise el ├«nsu┼či minciuna Pizzagate pe Twitter, a sus┼úinut c─â americanul care tr─âsese focurile de arm─â era un actor pl─âtit s─â discrediteze adev─ârul. Podesta ╚Ťinea leg─âtura ╚Öi cu cineva care l-a invitat la o petrecere la care el nu a participat. Gazda petrecerii era o artist─â care c├óndva ├«┼či intitulase un tablou Ritual satanic’; trolii ┼či bo┼úii ruse┼čti au r─âsp├óndit povestea c─â petrecerea era un ritual satanic care includea consumul de fluide corporale umane. Aceast─â idee a fost apoi transmis─â de unii adep┼úi americani ai teoriei conspira╚Ťiei precum Sean Hannity de la Fox News sau de site-ul Drudge Report.

C├ónd mor democra╚Ťiile

Democra╚Ťiile mor atunci c├ónd oamenii ├«nceteaz─â s─â mai cread─â c─â vo- rul conteaz─â. Chestiunea nu e dac─â se ┼úin alegeri, ci dac─â ele sunt libere ┼či corecte. Dac─â sunt, democra╚Ťia produce un sim┼ú al timpului, o a┼čteptare a viitorului care calmeaz─â prezentul. Sensul fiec─âror alegeri democratice e promisiunea urm─âtoarelor. Dac─â anticip─âm c─â alte alegeri semnificative vor avea loc, ┼čtim c─â data viitoare ne putem corecta gre┼čelile, iar ├«ntre timp dam vina pentru acestea pe cei pe care i-am ales. ├Än acest mod, de- mocra┼úia transform─â failibilitatea uman─â ├«n predictibilitate politic─â ┼či ne ajut─â s─â resim╚Ťim timpul ca pe o mi┼čcare c─âtre viitor, asupra c─âreia avem o anumit─â influen┼ú─â. Dac─â ajungem s─â credem c─â alegerile sunt doar un ritual de sus┼úinere repetitiv, democra┼úia ├«┼či pierde sensul.

Despre drumul spre nelibertate

Drumul spre nelibertate e trecerea de la politica inevitabilit─â╚Ťii la po- litica eternit─â╚Ťii. Americanii erau vulnerabili la politica eternit─â╚Ťii din ca- uz─â c─â propriile lor experien╚Ťe sl─âbiser─â deja inevitabilitatea. Propunerea lui Trump de a face America m─ârea╚Ť─â din nou" g─âsea ecou la cei care credeau, ├«mpreun─â cu el, c─â visul american murise. Rusia ajunsese prima la politica eternit─â╚Ťii, iar ru┼čii ┼čtiau tehnicile care i-ar fi ├«mpins pe ameri- cani ├«n aceea╚Öi direc┼úie.

E u┼čor de v─âzut atractivitatea eternit─â╚Ťii pentru oamenii boga┼úi ┼či co- rup┼úi care controleaz─â un stat nelegiuit. Ei nu pot oferi progres social popula╚Ťiei lor, astfel c─â trebuie s─â g─âseasc─â alt─â form─â de impulsionare a politicii. ├Än loc s─â discute despre reforme, politicienii eternit─â╚Ťii creeaz─â amenin╚Ť─âri. ├Än loc s─â prezinte un viitor cu posibilit─â┼úi ┼či speran┼úe, ei ofe- r─â un prezent etern cu inamici clari ┼či crize artificiale.

Crea╚Ťia fic╚Ťionala Donald Trump

Crea╚Ťia fic╚Ťional─â ÔÇ×Donald Trump, om de afaceri plin de succes" a umplut spa╚Ťiul public cu neade- v─âr ┼či nu ┼či-a cerut niciodat─â scuze pentru minciuni, dat fiind c─â, dac─â ar fi f─âcut asta, ar fi recunoscut c─â exist─â ceva de genul adev─ârului. ├Än 91 din primele lui 99 de zile ├«n func╚Ťie, Trump a emis cel pu┼úin o afirma╚Ťie v─âdit eronat─â; ├«n decursul primelor lui 298 de zile, a emis 1 682 de afirma┼úii false sau care induceau ├«n eroare. ├Äntr-un interviu de o jum─âtate de or─â, a emis 24 de afirma╚Ťii false sau care induceau ├«n eroare, ceea ce ├«nseam- n─â (lu├ónd ├«n calcul timpul ├«n care vorbea intervievatorul) aproximativ una pe minut. E adev─ârat c─â to╚Ťi pre┼čedin┼úii mint: diferen├ža e c─â, pentru Trump, excep╚Ťia era rostirea adev─ârului.

Mul┼úi americani nu au perceput diferen╚Ťa dintre cineva care min┼úea ├«n mod constant ╚Öi nu ├«┼či cerea scuze niciodat─â ╚Öi cineva care nu min┼úea aproape piciodat─â ┼či ├«┼či corecta gre╚Öelile. Ei acceptau descrierea lumii ofe- rit─â de Surkov ┼či RT: de fapt, nimeni nu spune adev─ârul niciodat─â, poate c─â nici nu exist─â adev─âr, a┼ča c─â haide╚Ťi s─â repet─âm pur ╚Öi simplu lucrurile pe care ne place s─â le auzim ┼či s─â ne supunem celor care le spun. ├Än aceast─â direc╚Ťie se afl─â autoritarismul. Trump a adoptat dublul standard rusesc: lui ├«i era ├«ng─âduit s─â mint─â tot timpul, dar orice eroare minor─â a unui jurnalist discredita ├«ntreaga breasl─â a jurnali┼čtilor. Trump a recurs la mi┼č- carea copiat─â de la Putin de a sus╚Ťine c─â nu el, ci reporterii erau cei care min╚Ťeau. Trump ├«i numea pe ace╚Ötia inamici ai poporului american" ┼či sus┼úinea c─â ceea ce produceau ei erau ÔÇ×╚Ötiri false". Trump era m├óndru de aceste dou─â formul─âri, chiar dac─â am├óndou─â erau ruse╚Öti. Rudy Giu- liani, consilierul lui Trump, a oferit un rezumat orwellian: ÔÇ×Adev─ârul nu e adev─âr"

Trump și Holocaustul

In politica lui Trump a eternit─â╚Ťii, al Doilea R─âzboi Mondial ├«┼či pier- dea sensul. ├Än deceniile anterioare, americanii ajunseser─â s─â cread─â c─â o virtute a r─âzboiului fusese lupta ├«mpotriva rasismului nazist, lucru care, la r├óndul lui, oferea unele lec╚Ťii pentru ameliorarea Statelor Unite. Admi- nistra╚Ťia Trump a subminat aceast─â amintire american─â a ÔÇ×r─âzboiului cel bun". ├Äntr-un discurs ├«n fa┼úa veteranilor din tribul Navaho, Trump ┼či-a ├«ng─âduit o trimitere rasist─â la un rival politic. El a reu┼čit s─â marcheze Ziua Comemor─ârii Holocaustului f─âr─â s─â-i aminteasc─â pe evrei. Sean Spicer, purt─âtorul lui de cuv├ónt, a sus┼úinut c─â Hitler nu ├«┼či ucisese ÔÇ×propriul popor". Ideea c─â evreii germani nu f─âceau parte din poporul german era chiar modul ├«n care ├«ncepuse Holocaustul. Politica eternit─â╚Ťii solicit─â ca efortul s─â fie ├«ndreptat ├«mpotriva inamicului, care poate fi un inamic din interior. ÔÇ×Poporul" ├«nseamn─â ├«ntotdeauna, a┼ča cum spune ├«nsu┼či Trump, “poporul adev─ârat”, nu to╚Ťi cet─â╚Ťenii, ci un anumit grup, ale╚Öii.

Justificare fic╚Ťionala a r─âzboiului

In aceast─â privin╚Ť─â, America sub Pre┼čedintele Trump devenea aseme- nea Rusiei. In relativismul strategic, Rusia avea de suferit, dar urm─ârea -i fac─â pe al┼úii s─â sufere ╚Öi mai mult sau, cel pu╚Ťin, s─â conving─â popula╚Ťia rus─â c─â al╚Ťii sufereau mai mult! Cet─â╚Ťenii ru╚Öi au suportat suferin┼úa sane- piunilor europene ╚Öi americane de dup─â invadarea ruseasc─â a Ucrainei, deoarece credeau c─â Rusia se afla ├«ntr-o campanie glorioas─â ├«mpotriva Eu- ropei ╚Öi Americii ┼či c─â europenii ╚Öi americanii primeau ce merit─â pentru decaden┼úa ┼či agresiunea lor. O justificare fic╚Ťional─â a r─âzboiului creeaz─â suferin┼ú─â real─â, care justific─â apoi continuarea unui r─âzboi real. C├ónd c├ó╚Ö- tiga o lupt─â din acel r─âzboi, c├ónd ├«l ajuta pe Trump s─â devin─â pre┼čedinte, Moscova r─âsp├óndea exact aceast─â logic─â ├«n interiorul Statelor Unite.